Chestiunea capitalului străin - confruntarea prin noi înșine - porți deschise

PROBLEMATIZARE

• De ce in societatearomaneasca a perioadeiinterbelice se contureazaaceastaconfruntarealegata de chestiuneacapitalucrilorstraine?

• De ceprinnoiinsine?

• De ceportideschise?

• Celegisimasuri se fac?

• Care esteopticaactuala?

STUDIEREA CAPITALULUI STRAIN DIN ROMANIA

Romania a constituit un teren fertil de penetratie a capitalului strain si, totodata un generator de caontradictii si de disputa intre grupurile monopoliste internationale.In perioada interbelica ea intrunea – la o scara largita fata de deceniile anterioare conditiile clasice de atragere a „surplusului” de capital aparut in tarile capitaliste dezvoltate, fapt pentru care plasamentele de capital in economia tarii noastre erau atat de rentabile incat,de regula, suma absoluta a profiturilor depasea- in numai cativa ani – volmul capitalului investit.In consecinta , de cele mai multe ori capitalul initial de exploatare era rambursat , gratie rentabilitatii lui, in Romania ramanand sa lucreze capital numai cu numele strain , in realitate el fiind creat din avutia si prin exploatarea poporului nostru.In acest cadru , capitalul strain desi a contribuit la dezvoltarea mai rapida a relatiilor capitaliste in economia tarii noatre , insusindu-si o importanta parte a venitului national , a incetinit ,in buna masura , mersul inainte deteminand,totodata, adancirea decalajelor economice dintre Romania si tarile capitaliste avansate.

Prin dezvoltarea de ansamblu a economiei, dar mai ales prin slaba dezvoltare a industriei, Romania se afla la inceputurile capitalismului monopolist. In cadrul economiei romanesti preponderant agrare, cateva sectoare industriale vor cunoaste unele forme specifice stadiului monopolist, dar si acestea erau forme inferioare, incipiente, ceea ce inseamna ca economia romaneasca in ansamblul ei nu poate fi apreciata ca o economie de tip monopolist, asa cum s-au straduit sa demonstreze unii istorici si economisti. Asemenea aprecieri exagerate porneau de la insuficienta cunoastere a realitatilor social-economice din Romania, de la nerespectarea, in ultima instanta, a adevarului. Din punct de vedere al structurii profesionale a populatiei, a structurii productiei sociale, a productivitatii muncii nationale, a venitului national pe locuitor si a structurii comertului exterior, Romania continua sa fie intr-o stare de subdezvoltare, comparative cu tarile capitaliste, occidentale, clasele conducatoare de atunci nefiind in stare sa valorifice conditile existente, bogatiile nationale in favoarea intregului popor.