Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 86 în total
Cuvinte : 24227
Mărime: 255.58KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

Capitolul I Contabilitatea marfurilor in alimentatia publica

1.1 Particularitatile activitatii de alimentatie publica

1.2 Procesele economice care se desfasoara in alimentatia publica

1.3 Clasificarea unitatilor de alimentatie publica

1.4 Preturile practicate in unitatile de alimentatie publica

1.5 Evaluarea in comunicarea privind stocurile

1.5.1 Evaluarea in contabilitate a stocurilor la intrarea in patrimoniu

1.5.2 Evaluarea in contabilitate a stocurilor la iesirea din patrimoniu

1.5.3 Evaluarea in contabilitate a stocurilor la valoarea de inventar

1.5.4 Evaluarea in contabilitate a stocurilor la incheierea exercitiului financiar la valoarea bilantiera

1.6 Metoda de organizare a contabilitatii stocurilor

1.6.1 Metoda inventarului permanent

1.6.2 Metoda analitica a stocurilor

1.6.2.1 Metoda operativ-contabila (pe stocuri)

1.6.2.2 Metoda constitutiv-valorica

1.6.2.3 Metoda global-valorica

1.6.3 Metoda inventarului intermittent

1.6.4 Sistemul conturilor de stocuri si imaginea lor in situatiile financiare ale intreprinderii

1.6.5 Obligativitatea organizarii contabilitatii stocurilor

1.6.6 Contabilitatea stocurilor de marfuri in comert si alimentatie publica

1.6.7 Contabilitatea fluxurilor de intrare-iesire a marfurilor in unitatile de alimentatie publica

1.6.7.1 Contabilitatea aprovizionarii si distributiei marfurilor prin depozitul central de repartizare si restaurant

1.6.7.2 Contabilitatea productiei laboratorului de cofetarie-patiserie si a fluxului de preparate de cofetarie in cadrul cofetariei

Capitolul II Studiu privind organizarea contabilitatii circulatiei marfurilor si produselor de cofetarie, patiserie la S.C.Cofetaria Garofita S.R.L.

2.1 Prezentarea generala a societati

2.1.1 Scurt istoric, scop si obiect de activitate

2.1.2 Evolutia capitalului social ( de la infintare pana in 2006 )

- tabel

- grafic

2.1.3 Analiza principalilor indicatori economico-financiari pe anii 2004-2005

- venituri

- cheltuieli

- profit

- tabele, grafice

- comunicarea datelor

2.1.4 Structura organizatorica a S.C.Cofetaria Garofita S.R.L.

- organigrama societatii

- comentarea modului de constructie a organigramei

2.2 Organigrama contabilitatii la S.C.Cofetaria Garofita S.R.L.

2.2.1 Obiectul si sfera de aplicare a contabilitatii

2.2.2 Obligatia organizarii si conducerii contabilitatii

2.2.3 Principiile contabile de baza

2.3 Contabilitatea circulatiei marfurilor si produselor de cofetarie-patiserie la S.C.Cofetaria Garofita S.R.L.

2.3.1 Particularitatile activitatii de alimentatie publica la S.C.Cofetaria Garofita S.R.L. .

2.3.2 Monografie privind aprovizionarea si desfacerea marfurilor si preparatelor de cofetarie

2.3.2.1 Contabilitatea aprovizionarii cu marfuri a unitatii( depozit de marfa )

2.3.2.2 Contabilitatea productiei laboratorului de cofetarie

2.4 Analiza performantelor activitatii de alimentatie publica la S.C.Cofetaria Garofita S.R.L.

2.4.1 Analiza rezultatelor obtinute in 2005-2006 la principalii indicatori economico-financiari

2.4.2 Indicatorii compusi

2.4.3 Analiza combinata

Capitolul III Studiul privind unele aspecte reiesite din aplicarea Codului Fiscal cu privire la taxa pe valoarea adaugata

3.1 Cu TVA sau fara TVA?

3.2 Precizari privind calculul si inregistrarea TVA, in cadrul persoanelor juridice impozabile neplatitoare de TVA si care au fost luate ulterior in evidenta

Capitolul IV Concluzii finale

Extras din document

INTRODUCERE

Principala politică de contabilitate reprezintă procedee privind opţiuni determinate de anumite interese, cu respectarea unor anumite principii,reguli si norme pentru producţia de informaţii contabile credibile privind patrimoniul, rezultatele şi situaţia financiară a întreprinderii. Opţiunea pentru o anumită metodă de evaluare şi de calcul este determinată, potrivit obiectivului fundamental al contabilităţii, de nevoie de adevăr(imagine fidelă).Deci,interesul suprem în contabilitate este asigurarea unei informaţii reale şi corecte,care prin certificare să fie credibilă pentru toţi utilizatorii.

Şi totuşi Bancherul,unicul acţionar minoritar, guvernul, sindicatele etc,vor dori să aibă acces la informaţii particulare (care vor varia în funcţie de tipul de decizie luată,de mărimea capitalurilor angajate,de durata investiţiei,de interesele pe care le apără, de scopul urmărit,de gustul pentru risc etc.), iar managementul întreprinderii-prin alegerea metodelor contabile (din cele prescrise de lege ) va,influenţa,prin informaţiile financiare difuzate,deciziile partenerilor de afaceri în sensul dorit.

În mediul economic actual din România,informaţia contabilă are rolul primar în atragerea capitalurilor necesare finanţării activităţii întreprinderii. Deci,din întreaga gamă a utilizatorilor de informaţii financiare,managementul întreprinderii vizează în principal investitorii/finanţatorii.

Cum în România instituţia bursei nu funcţionează la parametrii normali şi există reticenţe ale publicului privind tranzacţiile prin intermediarii bursieri,cum societăţile româneşti cotate la bursa nu sunt numeroase şi tranzacţiile bursiere nu sunt importante, în momentul actual, apelul acţionarilor la economisirea publică nu permite investigaţiile dorite. Prin urmare,creditorii bancari şi obligatori, interesaţi în special de solvabilitatea,de capacitate de rambursare a creditelor şi de achitare a dobânzilor de către întreprinderea finanţată, decât de mărimea profitului acestuia .Iar pentru a răspunde acestei cerinţe, regula de aur a contabilităţii româneşti este prudenţa ( unul dintre aspectele sale se referă la ajustările de valoare datorate deprecierilor , în a căror categorie intră amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale ). Contabilitatea solicită un rezultat contabil calculat cu prudenţă. O supraevaluare a profitului conduce la dividente fictive plătite acţionarilor ,la repatrierea fictivă de dividente dacă acţionarul este străin ,la capitaluri proprii fictive ca fond de participare a salariaţilor la profituri ireale,toate cu consecinţe asupra decapitalizării firmei.

Pe de alta parte ,în România contabilitatea este conectată la fiscalitate ,în sensul că ea reprezintă o sursă privilegiată de informaţii pentru organele fiscale,majoritatea obligaţiilor fiscale ale întreprinderii fiind stabilite pe baza datelor din contabilitatea proprie .Deoarece principiile şi regulile contabile se impun în stabilirea rezultatului fiscal, contabilii sunt tentaţi să manipuleze rezultatul contabil astfel încât să plătească mai puţin impozit.

Amortizarea în funcţie de timp, reglementată prin legi fiscale, nu ţine cont de posibilitatea apariţiei unor imobilizări mai perfecţionate, care le-ar scoate din funcţiune înainte de expirarea duratei lor de viaţa pe cele vechi.

Contabilitatea a cunoscut şi va cunoaşte permanent un proces de perfecţionare. Acest proces de perfecţionare este determinat, cu prioritate, de rolul ce trebuie să-l joace informaţia în desfăşurarea eficientă a activităţii unităţilor patrimoniale în contextul economiei de piaţă.Sub formă de sinteză putem afirma că, în prezent şi perspectivă, procesul de perfecţionare a contabilităţii este marcat de două aspecte majore, şi anume normalizarea şi anormalizarea contabilităţii pe plan mondial, şi implicarea în mai mare măsură a tehnicii moderne de calcul în prelucrarea datelor.

Legat de primul aspect, putem menţiona că în ultima perioadă au fost scrise în ţara noastră lucrări valoroase ce au prezentat în ce constă normalizarea şi amortizarea contabilităţii, care este importanţa normalizării şi amortizări, care sunt organismele internaţionale ce trebuie la atingerea cerinţelor de normalizare şi amortizare.

Sub formă de sinteză reţinem din literatura menţionată câteva aspecte. Normalizarea contabilă este o noţiune mai largă decât normarea contabilă. În timp ce normarea reprezintă un proces prin care sunt generate norme, normalizarea contabilă abordează, dincolo de normare, şi laturi conceptuale calitative ale contabilităţii. Normalizarea are ca obiectiv, determinarea unei tehnologii şi a principiilor contabile generale;definirea informaţiei contabile În lucrările financiare de sinteză;modul de prezentare a lucrărilor de sinteză;elaborarea unui plan de conturi şi a unei scheme de contabilizare a unor operaţiuni. După cum se poate constata, ultimul obiectiv reprezintă forma cea mai restrictivă de normalizare.

Eforturile de normalizare se concretizează în final în definirea de postulate , principii şi norme contabile.

Principiile contabile reprezintă reguli foarte generale care pot fi puse în aplicare în mai multe moduri, fapt ce dă naştere mai multor norme contabile.

Deoarece normele contabile au un grad mai mic de generalitate decât principiile şi postulatele, în condiţiile unor schimbări în mediul economic, financiar, social, ele pot fi adaptate sau schimbate cu alte norme.

Normele contabile, practica contabilă trebuie să-şi regăsească justificare într-un postulat sau principiu. Se deduce că principiile contabile sunt elemente conceptele care ghidează normalizatorul în elaborarea normelor contabile, plecând de la postulatele contabile.

Principiile contabile au un caracter de generalizare mai mic decât postulatele, dar mai mare decât normele contabile. Normele contabile apar ca reguli precise de evaluare,de înregistrare, de prezentare a informaţiei contabile .Spre deosebire de postulate şi principii care se referă la aspecte foarte generale, normele contabile se referă la cazuri particulare, la rezolvarea acestor cazuri particulare. Deşi în prezentările anterioare s-au menţionat aparte postulatele şi principiile, în literatura de specialitate nu întotdeauna sunt clar delimitate şi de mai multe ori sunt cuprinse împreună în noţiunea de principii.

În acest proces de normalizare şi de armonizare a contabilităţii se înscrie şi elaborarea noului sistem contabil românesc care este un sistem inspirat din experienţa franceză aliniat cerinţelor normelor europene şi internaţionale.

După cum se cunoaşte, contabilitatea nu este un scop în sine. Informaţia contabilă reprezintă un mijloc de atingere a unui obiectiv, şi anume de a lua cele mai bune decizii şi de a ajunge la o alocare optimă a resurselor.

În acest fel utilitatea contabilităţii este judecată prin prisma satisfacerii cerinţelor utilizatorilor. Existenţa contabilităţii este legată de utilitatea ei. Pe măsura internaţionalizării schimburilor comerciale şi a înmulţirii firmelor transnaţionale, se depun eforturi pentru armonizarea sau coordonarea principiilor normelor şi obiectivelor contabile pe plan internaţional.

Principal, politica de contabilitate reprezintă procedee privind opţiuni determinate de anumite interese , cu respectarea unor anumite principii, reguli şi norme pentru producţie de informaţii contabile credibile privind patrimoniul, rezultatele şi situaţia financiară a întreprinderii. Opţiunea pentru o anumit metodă de evaluare şi de calcul este determinat , potrivit obiectivului fundamental al contabilităţii, de nevoia de adevăr( imagine fidelă ).Deci, interesul suprem în contabilitate este asigurarea unei informaţii reale şi corecte, care prin certificare să fie credibilă pentru toţi utilizatorii.

Preview document

Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 1
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 2
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 3
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 4
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 5
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 6
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 7
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 8
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 9
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 10
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 11
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 12
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 13
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 14
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 15
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 16
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 17
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 18
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 19
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 20
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 21
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 22
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 23
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 24
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 25
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 26
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 27
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 28
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 29
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 30
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 31
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 32
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 33
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 34
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 35
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 36
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 37
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 38
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 39
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 40
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 41
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 42
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 43
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 44
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 45
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 46
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 47
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 48
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 49
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 50
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 51
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 52
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 53
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 54
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 55
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 56
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 57
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 58
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 59
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 60
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 61
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 62
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 63
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 64
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 65
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 66
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 67
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 68
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 69
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 70
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 71
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 72
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 73
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 74
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 75
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 76
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 77
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 78
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 79
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 80
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 81
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 82
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 83
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 84
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 85
Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica - Pagina 86

Conținut arhivă zip

  • Circulatia Marfurilor in Alimentatia Publica.doc

Alții au mai descărcat și

Distribuția

1. Distribuţia – definiţie şi caracteristici generale Definirea conceptuală a distribuţiei trebuie făcută din două unghiuri de vedere: al...

Planul de afaceri Cofetărie Yummy

CAPITOLUL I Echipa noastra si-a popus sa scoata pe piata o afacere ce vine in sprijinul celor care nu au descoperit inca placerea gatitului sau...

Plan de afaceri al patiseriei SC Pati SA

INTRODUCERE Ne-am propus prin acest plan de afaceri să precizăm în ce va consta afacerea noastră,ce resurse şi strategii se vor folosi şi care...

Mediul Extern al SC Agdesy SRL - Oportunitati si Restrictii

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Romania in Ecuatia Integrarii Europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Fornetti România

1. Descrierea generala a francizei Fornetti din Romania Societatea Comerciala FORNETTI ROMANIA S.R.L. cu sediul in Timisoara este o societate cu...

Te-ar putea interesa și

Contabilitatea aprovizionării și desfacerii de mărfuri - SC Videlmar SA Urlați

INTRODUCERE Contabilitatea „una dintre cele mai sublime creaţiuni ale geniului uman ( ) o oglindă a trecutului şi o clauză a viitorului”, este o...

Politica de produs turistic la SC Coroana Tourism SA

INTRODUCERE Turismul reprezintă un fenomen economico-social propriu civilizaţiei moderne, manifestându-se ca o componentă distinctă a economiei,...

Studiu privind Activitatea de Servire a Consumatorilor într-o Unitate Turistică de Alimentație Publică

ARGUMENT Rolul şi particularităţile activităţii de producţie şi servire a unei game variate de preparate culinare şi băuturi, care se desfăşoară...

Studiu privind Organizarea și Funcționarea unei Unități de Alimentație Publică cu Referire la Restaurantul Select

INTRODUCERE Comerţul de alimentaţie publică are ca obiect de activitate organizarea şi producerea de preparate culinare, a altor bunuri de consum...

Igiena si Protectia Muncii in Alimentatia Publica

Dezvoltarea puternica a turismului dupa al II lea Razboi Mondial , a facut ca turismul sa devina o activitate de masa. In aceste conditii, a avut...

Contabilitatea și Gestiunea Mărfurilor unei Intreprinderi

ARGUMENT În lucrarea „Tratat de contabilitate în partidă dublă” Luca Paciolo definea în 1497 pentru prima dată contabilitatea, ca fiind „tot ceea...

Particularități privind organizarea contabilității în unitățile de patiserie

Introducere Dezvoltarea rapidă a societății contemporane și globalizarea impun, în epoca modernă, o mobilizare a tuturor resurselor disponibile...

Deservirea în Restaurante

INTRODUCERE Industria alimentară publica, privită în componenţa unui complex economico-social rămîne să-şi păstreze rolul şi importanţa economică...

Ai nevoie de altceva?