Coletrm SA

Prezentarea societati Coletrm SA

I. COLTERM SA Timișoara a fost înființată în 2004 prin Hotărâre de Consiliu Local, prin reorganizarea a două societăți: TERMOCET 2002, gestionara centralelor și a rețelei primare de termoficare și CALOR, gestionara rețelei secundare, a punctelor termice și a centralelor de cartier.

Aflată în subordinea Consiliului Local Timișoara, COLTERM SA are ca obiect de activitate:

- producția, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice;

- producția și vânzarea/furnizarea energiei electrice;

- exploatarea, întreținerea, repararea și dezvoltarea rețelelor termice și a instalațiilor din punctele și centralele termice;

- hidroforizarea apei reci - prin intermediul stațiilor de hidrofor din 47 de puncte și centrale termice se asigură apa rece la toate imobilele cu mai mult de P+4 nivele;

- montarea și exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor;

- activități de transport - manevră feroviară.

Structura societății și prezentarea activităților

În anul 1986 s-a pus în funcțiune prima capacitate la CET Sud, și anume un cazan de apă fierbinte de 100Gcal/h. Centrala a fost proiectată să funcționeze cu combustibil solid (lignit), suport de gaze naturale, fiind prevăzută a se realiza în două etape: termică și energetică.

Partea termică cuprinde următoarele capacități:

1. Două cazane de apă fierbinte de 100 Gcal/h utilizând combustibil solid cu suport de gaze naturale

2. Trei cazane de abur industrial de 100 t/h, 15 bar, 250 °C utilizând combustibil solid cu suport de gaze naturale.

3. Partea electrică este asigurată prin montarea unei turbine în contrapresiune, cu putere instalată de 19,7 MW, alimentată de cazanele de abur industrial.

Partea electrică este asigurată prin montarea unei turbine în contrapresiune, cu putere instalată de 19,7 MW, alimentată de cazanele de abur industrial.

Activități desfășurate:

- Producere si distribuire a energiei termice in scopul incalzirii locuintelor, unitatilor social culturale si a altor unitati consumatoare;

- Prepararea apei calde menajere;

- Intretinerea si repararea instalatiilor din puctele si centralele termice precum si a retelelor secundare aferente;

- Activitati de metrologie;

- ISCIR;

- Import-export echipamente, utilaje tehnologice, instalatii si aparatura specifice.

STRUCTURA PROIECTULUI

II. Prezentarea macromediului

2.1 Riscul de tara

Riscul de țară reprezintă probabilitatea pierderilor din activități internaționale, ca urmare a unor evenimente economice, sociale și politice specifice fiecărei țări în parte. Acesta este perceput ca fiind un pericol la adresa economiei țării respective, influențând plățile acesteia. Riscul de țară se împarte în risc suveran și risc monetar. Prima categorie face referire la acțiunile statului care împiedică onorarea obligațiilor externe, în timp ce riscul monetar este cauzat de schimbarea cursului monedei de contract sau de credit.

Situațiile ce pot conduce la materializarea riscului de țară pot fi reprezentate de evenimente precum cele care afecteaza profitabilitatea sau recuperarea investițiilor. În această categorie pot fi incluse naționalizările, despăgubirile sau restricțiile privind repatrierea profiturilor. Alte situații ce pot genera riscul de țară sunt reprezentate de: creșterea impozitelor, corupția, un cadru legislativ restrictiv pentru străini, etc.

De la factori demografici, la dinamica sectorului privat, politica de invesții, sistemul financiar-bancar și până la datoria externă, toți aceștia afectează situația economică a țării și pot sta la baza riscului de țară. (tradeville.eu, -)

2.5. Factorii economici :

- Evolutia inflației

După 2 ani de scădere a prețurilor de consum, se înregistrează o creștere a inflației. După ce a atins o valoare minimă de - 3 % în mai 2016, inflația medie exprimată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut treptat, dar a rămas la un nivel scăzut datorită unei reduceri suplimentare cu 1 punct procentual a TVA-ului în ianuarie 2017 și unei reduceri a accizelor la combustibil. Inflația a început să își accelereze ritmul în a doua jumătate a anului 2017, revenind la nivelul-țintă stabilit de Banca Națională a României (BNR) de 2,5% ±1%.

BNR a început să schimbe orientarea politicii sale monetare foarte flexibile. În ianuarie 2018, BNR a majorat rata dobânzii-cheie de politică monetară, care fusese neschimbată din mai 2015, de la 1,75% la 2%. Participanții de pe piață așteaptă majorări suplimentare în 2018, dată fiind creșterea presiunilor inflaționiste. (Europeană, 2018)