Comerțul cu Serviciile

Introducere

Sfârşitul secolului XX se caracterizează prin intensificarea procesului de globalizare economică, financiară, tehnică, ştiinţifică şi informaţională, de modernizare a tehnologiilor şi a managementului economic. Odată cu progresul accelerat al ţărilor dezvoltate, are loc extinderea şi aprofundarea decalajului în dezvoltare între diferite ţări şi regiuni, a pauperizării unei părţi considerabile a populaţiei globului din ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare.

Caracterul complicat şi contradictoriu al transformărilor din ultimii ani au dat naştere unor discuţii ample cu privire la reformele implementate, eficienţa lor şi alegerea căilor alternative în rezolvarea problemelor existente în ţară.

Acum un deceniu, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa statală şi a păşit pe calea transformărilor radicale care au condus, către mijlocul anilor ’90, la crearea unei economii de piaţă, iar schimbările au obţinut între timp un caracter ireversibil. În rezultatul reformelor, Republica Moldova a înregistrat anumite succese: reformarea structurii proprietăţii, introducerea monedei naţionale, reformarea sistemului bancar-financiar, reformarea agriculturii, crearea cadrului legislativ şi instituţiilor pentru asigurarea funcţionării economiei de piaţă.

În comparaţie cu alte ţări aflate în tranziţie, perioada de tranziţie în RM se caracterizează printr-o permanentă instabilitate politică şi separatism teritorial. Împrejurările favorizează corupţia şi criminalizarea societăţii, extinderea economiei subterane în proporţii mult mai mari decît în alte ţări din spaţiul excomunist. Aceste fenomene cumulate cu dezechilibrele structurale, iminente etapelor de tranziţie, au provocat un proces continuu de declin economic şi pauperizare a populaţiei.

Necătând la toate aceste fenomene, este importantă problema integrării în economia mondială, a promovării şi dezvoltării comerţului exterior al Republicii Moldova. Una din modalităţile de bază ale acestei probleme este modalitatea de finanţare a comerţului exterior – din aceste considerente mi-am propus sa studiez această problemă, deoarece şi activitatea practică pe care aş dori să o exercit pe viitor în cadrul unei bănci, aş dori să fie legată de aceste probleme care sunt interesante, importante, tot odată complicate şi contradictorii în mediul financiar-bancar şi necesită să fie studiate din punct de vedere practic, pentru a evidenţia problemele cu care se confruntă. Iar pentru a putea dezvolta, îmbunătăţi şi eficientiza activitatea acestui domeniu este necesară studierea teoriilor moderne, experienţa mecanismelor şi instrumentelor utilizate de ţările cu economie de piaţă dezvoltată. În capitolul 1 al lucrării este descris pe scurt conţinutul, structura şi rolul comerţului exterior.

Capitolul I

Conţinutul, structura şi rolul comerţului extern

1.1. Noţiune şi conţinut.

Comerţul internaţional - totalitatea schimburilor de bunuri şi servicii dintre două sau mai multe state. În cazul, în care comerţul internaţional cuprinde toate statele lumii el devine comerţ mondial. Comerţul internaţional privit din unghiul de vedere al unei singure ţari se numeşte comerţ exterior (CME). Orice Comerţ Exterior are următoarele elemente: export, import, reexport şi tranzit. La baza dezvoltării CME stau producţia de bunuri materiale destinate schimbului şi diviziunea internaţională a muncii, precum şi politica activă a statului de încurajare, liberalizare şi ocrotire a tranzacţiilor comerciale externe.

În obiectul comerţului internaţional intra schimbul de bunuri materiale şi schimbul de prestaţii de servicii.