Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE

Proiect
8.7/10 (15 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 86 în total
Cuvinte : 40771
Mărime: 865.53KB (arhivat)
Publicat de: Leonid Anghel
Puncte necesare: 13
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: indrumator-Bucsa Radu

Cuprins

  1. CAPITOLUL 1. 4
  2. COMERTUL ELECTRONIC. CONCEPTE SI DEFINITII 4
  3. 1.1. Definirea activitatii de comert 5
  4. 1.2. Definirea comertului electronic 10
  5. 1.3. Avantajele si dezavantajele comertului electronic 12
  6. 1.4. Infrastructura comertului electronic 14
  7. CAPITOLUL 2. 31
  8. COMERTUL ELECTRONIC ÎN UNIUNEA EUROPEANÃ 31
  9. 2.1. Sisteme de plati 31
  10. 2.1.1. Sisteme de plati în Internet bazate pe carduri bancare 31
  11. 2.1.2. Sistem on-line de plata cu moneda electronica 35
  12. 2.1.3. Sisteme de micro-plati 39
  13. 2.1.4. Plati prin cecuri electronice 42
  14. 2.2. Sisteme de livrari 46
  15. CAPITOLUL 3 49
  16. COMERTUL ELECTRONIC ÎN ROMÂNIA 49
  17. 3.1. Particularitatile comertului electronic în România 49
  18. 3.1.1. Legislatie 50
  19. 3.1.2. Infrastructura 59
  20. 3.1.3. Promovare 65
  21. 3.2. Tendinte de dezvoltare în contextul integrarii 66
  22. 3.2.1. Gradul de pregatire a României pentru adoptarea comertului electronic 68
  23. 3.2.2. Potentialul de dezvoltare a comertului electronic prin prisma infrastructurii tehnologice si informationale 68
  24. 3.2.3. Potentialul de dezvoltare a comertului electronic din perspectiva infrastructurii de servicii 70
  25. 3.2.4. Considerente de politica economica 71
  26. 3.3. Studiu de caz 74
  27. CONCLUZII SI PROPUNERI 83
  28. BIBLIOGRAFIE 87

Extras din proiect

CAPITOLUL 1.

COMERTUL ELECTRONIC. CONCEPTE SI DEFINITII

1.1. Definirea activitatii de comert

„Comertul reprezinta schimbul de produse prin cumpararea si vânzarea lor; ramura a economiei in cadrul careia se desfasoara circulatia marfurilor” . Primele manifestari ale schimbului au aparut odata cu ideea de proprietate.Pentru satisfacerea trebuintelor existentei, oamenii au început sa schimbe între ei produse agonisite din mediul înconjurator ori facute prin munca lor. Trocul reprezinta cea mai primitiva forma de schimb. Cresterea nevoilor oamenilor si amplificarea relatiilor dintre ei au impus anumite forme de organizare, prin care se asigurau conditiile pentru a se putea întâlni un numar mare de indivizi la anumite perioade de timp si in locuri determinate. Asa au aparut târgurile, care au jucat un rol însemnat în nasterea si îmflorirea comertului.

Evolutia de ansamblu a economiei mondiale, scoate în evidenta ca, peste tot în lume, comertul, în special, a devenit, în mod progresiv, un sector economic foarte dinamic, aparatul comercial cunoscând profunde mutatii pe toate planurile: metode de vânzare, forme de distributie, repartitie geografica a managementului întreprinderilor. De asemenea, se constata ca respectiva activitate – comertul cu amanuntul – ca ultima veriga a lantului care duce pe producator spre consumatori, este foarte sensibil si vulnerabil la evolutia mediului ambiant, dovedind însa o mare capacitate de a se adapta la noile conditii ale pietei.

În cadrul circuitului comercial al produselor, un rol important revine comertului cu amanuntul, ca veriga intermediara în fluxul relatiilor producator – consumator. Cunoasterea multiplelor aspecte pe care le ridica ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activitati, ofera atât orientarea , cât si instrumentul de actiune de care au nevoie întreprinderile din domeniul circulatiei marfurilor.

Comertul cu amanuntul reprezinta o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta în a cumpara marfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, în cantitati mici si în stare de a fi întrebuintate.

Economia moderna a generat însa noi exigente fata de comertul cu amanuntul, determinându-l ca fata si alaturi de vânzarea propriu-zisa, sa includa în preocuparile sale ti realizarea unor servicii care sa conduca la îmbunatatirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor finali si implicit la cresterea gradului de satisfactie a acestora. Este vorba atât de servicii pe care le pot realiza însasi comerciantii cu amanuntul, cum ar fi cele de consulting, ajustajul unor produse, cât si de o serie de servicii ce sunt asigurate împreuna cu alte unitati de specialitate cum sunt cele privind asigurarea transportului marfurilor la domiciliul consumatorului, instalarea si garantie postcumparare, asistenta sociala, diverse servicii personale.

Un studiu realizat în anul 1987, de catre o comisie de specialitate a ONU, preciza, cu privire la activitatile de comert, câteva aspecte deosebit de importante care pot reprezenta adevaratele elemente cadru pentru urmarirea evolutiei comertului cu amanuntul în preajma anilor 2000. Dintre acestea, un interes deosebit, prezinta:

- recunoastere rolului comertului ca determinant în evolutia economica a diferitelor tari;

- dinamizarea puternica a comertului de catre tehnica electronica si îndeosebi de cea informativa, ce va favoriza modalitati rapide de informare si plata, în raporturile sale cu cumparatorii;

- penetrarea informaticii va modifica gestiunea functiilor vânzarii;

- cartile de credit vor modifica sistemul de raporturi atât cu cumparatorii cât si cu sistemele bancare;

- comertul cu amanuntul va cunoaste puternice influente din partea unor revolutii geografice atât de ordin tehnologic cât si de ordin politic;

- influente care vor modifica concomitent, circuitele economice si fluxurile de cumparatori;

- formele de organizare ale ansamblului de activitati ce dau profilul de organizare ale comertului cu amanuntul se vor caracteriza prin ritmuri rapide, atât sub aspectul evolutiei, cât si sub aspectul conducerii acestora;

- atributiile asa-zise “generaliste” vor cunoaste un ritm mai slab de dezvoltare.

Comertul cu amanuntul a fost puternic influentat, în ceea ce priveste evolutia sa, de o multitudine de fenomene, fiecare dintre acestea punându-si amprenta pe anumite laturi ale acestuia. Asemenea fenomene împartite în doua categorii:

- unele care tin de cumparator;

- altele generate de însasi activitatea comerciala.

În ceea ce priveste influentele care vin din partea cumparatorilor, ele sunt generate de mutatiile intervenite în structura pe vârste a populatiei, în cresterea puterii de cumparare si în transformarile continue care intervin în modul de viata.

Modificarea structurii pe vârste a populatiei genereaza, îndeosebi, prin gusturile si inovatiile fiecarei categorii de consumatori, în mod continuu, noi exigente cu privire la evolutia comertului, în sensul modernizarii sale sub toate formele.

Sporirea puterii de cumparare favorizeaza evolutia comertului cu amanuntul, atât prin redimensionarea si restructurarea nevoilor de consum ale populatiei cât si prin disponibilizarea si facilitarea unor cai de satisfacere a nevoilor respective.

În ceea ce priveste transformarile intervenite în modul de viata, acestea au la rândul lor multiple influente asupra evolutiei de perspectiva a comertului cu amanuntul.

Trebuie avut în vedere:

- urbanizarea crescânda a mediului rural,

- aparitia unor orasele satelit în preajma marilor aglomeratii urbane etc.

fenomene care genereaza o noua orientare a relatiei comerciale stabile cât si necesitatea apelarii la noi metode de vânzare pentru acoperirea unor astfel de zone.

Referitor la fenomenele generate de însusi sistemul de distributie al marfurilor, de subliniat ca acestea pot fi grupate, la rândul lor în:

- fenomene de ordin managerial;

- fenomene de ordin material;

- fenomene de ordin comercial.

Aspectele de ordin managerial au în vedere penetrarea si extinderea continua, în cadrul comertului cu amanuntul, a unor metode moderne de gestiune a stocurilor, a noi sisteme de aprovizionare, precum si influenta puternica a informaticii de activitate manageriala.

Pe plan material, fenomenele se refera la:

- îmbunatatirea sistemelor si mijloacelor de transport;

- mecanizarea si automatizarea manipularii de marfuri;

- aparitia de noi materiale si tipuri de ambalare a marfurilor, care permit tehnologii moderne de prezentare si etalare a marfurilor si chiar de vânzare a produselor.

Fenomenele de ordin comercial, ca factor de influenta au în vedere trecerea la aplicarea pe scara larga a tehnicilor de marketing, realizarea diferitelor studii de piata si de motivatie, în vederea cunoasterii si atragerii clientilor, perfectionarea sistemului de prezentare a marfurilor, utilizarea design-ului si merchandising-ului.

Preview document

Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 1
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 2
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 3
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 4
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 5
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 6
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 7
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 8
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 9
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 10
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 11
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 12
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 13
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 14
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 15
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 16
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 17
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 18
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 19
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 20
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 21
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 22
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 23
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 24
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 25
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 26
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 27
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 28
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 29
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 30
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 31
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 32
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 33
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 34
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 35
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 36
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 37
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 38
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 39
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 40
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 41
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 42
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 43
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 44
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 45
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 46
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 47
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 48
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 49
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 50
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 51
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 52
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 53
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 54
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 55
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 56
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 57
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 58
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 59
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 60
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 61
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 62
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 63
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 64
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 65
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 66
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 67
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 68
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 69
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 70
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 71
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 72
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 73
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 74
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 75
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 76
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 77
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 78
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 79
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 80
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 81
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 82
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 83
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 84
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 85
Comerțul electronic în România din perspectiva integrării în UE - Pagina 86

Conținut arhivă zip

  • Comertul Electronic in Romania din Perspectiva Integrarii In UE.doc

Alții au mai descărcat și

Comerțul Electronic între Provocări și Responsabilități

Vorbind despre comertul electronic ca despre o noua economie, ne referim la o lume în care oamenii lucreaza cu creierul în defavoarea mâinilor. O...

Societatea Informațională și Noua Economie în Republica Moldova

Introducere Una dintre problemele actuale ale perioadei de tranziţie în Republica Moldova este cea a apariţiei noii economii şi problema...

Comerțul cu amănuntul

1.1. Introducere Un rol important in cadrul sistemelor de distributie a marfurilor revine comertului cu amanuntul, care, alaturi de comertul cu...

Comerțul Electronic

Introducere „ Orice afacere în ziua de astăzi concurează în doua lumi: o lume fizică cu resurse pe care managerii pot să le vadă și să le atingă...

Caracteristici Actuale și de Prespectivă ale Pieței Serviciului de Comert Electronic

Continut: Plecand de la definitia comertului electronic. Comert electronic (sens restrans); comertul electonic este totalitatea actelor de comert...

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Aspecte legislative, instituționale și practice cu privire la producerea, comercializarea și siguranța produselor alimentare

Înainte de toate ar trebui să răspund la o serie de întrebări: “Pentru ce o analiză a unei activităţi de producţie industrială din perspectiva...

Strategia de Comunicare On-line și Creația în Publicitatea On-line

INTRODUCERE Tema lucrării de disertaţie se numeşte „Strategia de comunicare on-line şi creaţia în publicitatea on-line” şi este dezbătută pe...

Bursa de Valori București - prezent și perspective

CAPITOLUL I. PIAŢA DE CAPITAL. DELIMITĂRI CONCEPTUALE 1.1. Piaţa de capital. Definire şi scurtă caracterizare Piaţa de capital reprezintă...

Sisteme de Plăți în România și Impactul Lor în Contextul Integrării Europene

Capitolul 1. Consideraţii privind mecanismul plăţilor în România 1.1. Caracteristici ale mecanismului plăţilor în România în perioada de după 1990...

Analiza Activitătii de Comerț Electronic în România

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate Apariţia comerţului prin Internet a creat oportunităţi, dar şi perspective comerciale imense....

Politica Uniunii Europene de Promovare a Calității și Competitivității

Introducere Dat fiind specificul temei, complexitatea standardelor de calitate, evoluţia acestora, politica în domeniul calităţii, intrarea...

Analiza procesului de privatizare a comerțului românesc în perioada 1995-2004

CAPITOLUL 1. PARTICULARITĂŢI ALE COMERŢULUI ROMÂNESC 1.1 O succintă abordare istorică Privită în contextul său istoric, se remarcă faptul că...

Tendințe în dezvoltarea sectorului Românesc al serviciilor

INTRODUCERE În prezent asistăm la nivel global, la trecerea la un nou tip de economie, bazat pe preponderenta activitaţilor terţiare în crearea...

Ai nevoie de altceva?