Comertul Exterior al Romaniei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Comertul Exterior al Romaniei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc, docx de 26 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Economie, Comert

Cuprins

Definire. Modalitati de exprimare si calcul
II. Evolutia comertului exterior al Romaniei:
II.1 Necesitatea realizarii de schimburi economice si evolutia lor înainte de 1989
II.2 Modificari aparute dupa 1989, datorita unei noi politici a schimburilor comerciale
III Analiza comertului exterior în perioada 2000-2005, odata cu consolidarea schimburilor economice internationale:
III.1 Comertul exterior al României în perioada 2000-2002
III.2 Comertul exterior al României în anul 2002
III.3 Comertul exterior al României în anul 2003
III.4 Comertul exterior al României în anul 2004
III.5 Comertul exterior al României în anul 2005
IV. Statisticacomertului exterior al României
V. Model de regresieexporturi-importuri in perioada 1998-2007

Extras din document

Comertul Exterior al Romaniei

I. Definire. Modalitati de exprimare si calcul

Comertul exterior al Romaniei cuprinde toate bunurile materiale care se schimba intre Romania si alte tari, avand ca obiect: importul de marfuri direct pentru consum; marfurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse in consum; exportul de produse nationale, precum si exportul de marfuri importate declarate pentru consumul intern. De asemenea se cuprind: importurile temporare de bunuri straine pentru prelucrare in interiorul tarii (prelucrare activa), exporturile de produse compensatoare dupa prelucrarea in tara, exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare in alte tari, (prelucrare pasiva), importurile de produse compensatoare dupa prelucrarea in afara tarii si importurile si exporturile de bunuri in leasing financiar.

Marfurile care fac obiectul comertului exterior sunt clasificate potrivit Nomenclatorului Combinat (NC), care sta la baza tarifului vamal. Datele valorice se exprima in preturi externe efective FOB pentru exporturi si CIF pentru importuri. INS evalueaza importurile CIF in preturi FOB pe baza unui coeficient de transformare CIF/FOB de 1,0834, stabilit in urma unei cercetari efectuate la principalele societati comerciale de profil. Indicii valorici ai exporturilor si importurilor se determina pe baza datelor exprimate in dolari.

- Pretul FOB (engl. Free on Board - liber la bord) reprezinta pretul la frontiera tarii exportatoare, care include valoarea marfii, toate cheltuielile de transport pana la punctul de imbarcare, precum si toate taxele pe care marfa trebuie sa le suporte pentru a fi incarcata la bord.

- Pretul CIF (engl. Cost, Insurance, Freight - cost, asigurare, navlu) reprezinta pretul la frontiera tarii importatoare, care cuprinde atat elementele componente ale pretului FOB cat si costul asigurarii si transportului international.

Datele privind exporturile si importurile sectorului privat se refera la operatiunile derulate de intermediarii de comert exterior cu capital privat si producatorii privati care desfasoara in mod direct activitate de comert exterior.

Sursa datelor de comert exterior este Directia Generala a Vamilor (DGV), care realizeaza prelucrarea declaratiilor vamale de export si import, precum si a rapoartelor statistice intocmite pentru unele categorii de marfuri transportate prin cablu, conducte (energie electrica si gaze naturale). Datele lunare comunicate operativ sunt susceptibile de rectificari succesive din partea DGV, ca urmare a sosirii cu intarziere, a modificarii sau anularii unor declaratii vamale intocmite in lunile anterioare.

In exporturi si importuri nu sunt cuprinse marfurile in tranzit, marfurile temporar admise scoase, in/din tara (cu exceptia celor pentru prelucrare), marfurile achizitionate de organizatii internationale pentru utilizari proprii in Romania si marfurile pentru reparatii.

Valoarea marfurilor exportate si importate se stabileste pe baza preturilor efective FOB la export si a preturilor efective CIF la import. Transformarea importurilor CIF in importuri FOB pentru calculul soldului s-a realizat prin aplicarea coeficientului de transformare CIF-FOB (1,0834) stabilit printr-o cercetare efectuata la principalele societati comerciale de profil.

Datele cantitative sunt exprimate in general in tone, iar pentru unele marfuri in unitati de masura specifice (bucati, m.c., kWh. etc.).

Exporturile si importurile pe forme de proprietate se stabilesc in functie de forma de proprietate a agentilor economici care realizeaza activitatea de comert exterior.

Marfurile exportate si importate se inregistreaza pe baza Nomenclatorului Combinat (N.C.).

Datele statistice aferente sunt prezentate in acest buletin si in alte publicatii editate de INSTITUTUL NATIONAL de STATISTICA si pe grupele de marfuri din Clasificarea Standard de Comert International (CSCI, Rev.3) si Marile Categorii Economice (MCE), pe baza unor chei de trecere intre aceste clasificari.

Comertul exterior cu fiecare tara partenera se determina pe baza principiului "tara de destinatie" (la export) si "tara de origine" (la import). Se considera "tara de destinatie" tara in care marfurile vor fi consumate, si "tara de origine" tara in care a fost produsa marfa sau in care marfa a suferit ultima transformare.

II. Evolutia comertului exterior al Romaniei

II.1 Necesitatea realizarii de schimburi economice si evolutia lor înainte de 1989

Participarea tuturor statelor la schimburile economice internationale, devine, în perioada contemporana, o necesitate obiectiva. Principalele argumente care pledeaza în favoarea unei asemenea orientari sunt legate de cresterea fara precedent a complexitatii economiei mondiale, dinamismul accentuat al progresului tehnic, gradul foarte înalt de diversificare al proceselor economice, accentuarea interdependentelor dintre economiile nationale, avantajele importante care pot fi realizate pe seama diviziunii internationale a muncii si/sau specializarii în productie (si implicit riscurile si ineficienta care însotesc autarhia), globalizarea activitatilor economice, proliferarea doctrinelor si politicilor care promoveaza instaurarea noii ordini economice si politice internationale etc. Acesta este contextul în care activitatea de comert exterior, si în primul rând exportul, reprezinta un important element calitativ de apreciere a functionalitatii organismului economic si în tara noastra, aflata înca în plin proces de reajustare a vechilor structuri economice vizând macrostabilizarea si edificarea unei economii de piata eficiente.

O prima categorie de transformari cu incidenta asupra comertului exterior românesc si care au debutat imediat dupa 1989, se refera la mutatiile operate în sistemul organizatoric specific acestor activitati.

Astfel, în perioada anterioara lui decembrie 1989, comertul exterior al României era subordonat "principiilor centralismului democratic”, ceea ce presupunea încorsetarea derularii importurilor si exporturilor printr-o planificare riguroasa. De fapt, întregul sistem al activitatii de comert exterior era structurat în întreprinderi de comert exterior specializate pe domenii de activitate si subordonate ministerelor sau centralelor de resort. Relatiile comerciale internationale se articulau celor doua categorii fundamentale: clearingul cu tarile socialiste (foste tari membre CAER) si devizele convertibile care mijloceau raporturile comerciale cu tarile vest-europene, SUA, Canada etc. si carora le reveneau ponderi mai reduse în volumul comertului exterior al tarii noastre. Principalele directii cuprinse în politica schimburilor comerciale ale României în perioada respectiva pot fi sintetizate astfel:

- fructificarea la maxim a potentialului schimburilor în sistemul clearing, pentru sustinerea în special a importurilor de materii prime (minereuri. petrol, gaze naturale), dar si a celor de masini si utilaje;

- promovarea" cu orice pret" a exporturilor din toate domeniile, în vederea cresterii încasarilor valutare în devize liber convertibile;

- limitarea stricta a importurilor în devize liber convertibile;

- utilizarea surplusului de devize pentru achitarea datoriei externe (acest intens mediatizat obiectiv strategic a si fost realizat în 1989, anterior schimbarii regimului politic);

- realizarea soldului pozitiv al balantei de plati, în masura sa sustina eforturile de retehnologizare

Desi asemenea obiective de politica comerciala sunt extrem de punctuale si chiar corespunzatoare la nivel ideatic, transpunerea lor în practica a avut drept consecinta, alaturi de celelalte componente ale politicii macroeconomice a statului socialist, pauperizarea populatiei si reducerea nivelului de trai sub orice nivel acceptabil al demnitatii umane.

Fisiere in arhiva (3):

  • Comertul Exterior al Romaniei
    • Comertul Exterior al Romaniei.doc
    • Coperta+cuprins.docx
    • proiectscn.doc