Comertul intern si international al Romaniei dupa anul 1990

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Comertul intern si international al Romaniei dupa anul 1990.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 37 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Introducere 3
Istoria comerțului Românesc 4
Comerțul intern al României după anul1990 7
Comerțul extern al României după anul 1990 17
Comerţul internațional al României cu ţările din sud-estul Europei și cu Republica Moldova după 1990 .21
Comerţul internațional al României cu țările membre din Comunitatea Statelor Independente după 1990.24
Comerțul internațional al României cu țările din Asia-Oceania, Africa-Orientul Mijlociu și America Latina după 1990.26
Comerțul internațional al României cu țările din spatiul euro-atlantic după 1990.30
Concluzii 35
Bibliografie 36

Extras din document

Introducere

1 Decembrie a redevenit Zi Naţională a României după revoluţia din decembrie 1989. A fost un moment istoric pentru România, moment de la care intreaga societate româneasca a intrat intr-un proces de reformă structurală, un proces care a transformat radical România din toate punctele de vedere.

Transformarea economiei româneşti dintr-o economie de stat supra-centralizată în economie de piaţă funcţională s-a dovedit a fi un proces mult mai complicat și mai complex decât s-a estimat iniţial. La începutul anilor '90 au existat voci care spuneau că României îi vor trebui 20 de ani pentru a avea economie de piaţă funcţională. Aceste idei au fost blamate la vremea respectivă, dar iată că la 20 ani de la schimbarea regimului, incă se mai simt influentele economiei centralizate.

România a pornit în tranziţie cu un handicap major și a avut mari probleme în a se desprinde de trecut, desi populaţia, aproape în totalitate a fost de acord cu schimbarea regimului. Cu toate acestea sloganul deja cunoscut al anilor '90 - NU NE VINDEM ȚARA - a determinat intârzieri imposibil de recuperat în domeniul privatizărilor. Astfel, economia a evoluat sinuos, cu momente de avânt urmate de prăbusiri, cu mari fluctuaţii ale producţiei și cu inflaţie inaltă persistentă.

Decizia adoptată în 1990 de a stabili cursul de schimb la 21 lei/dolar, în condiţiile în care pe piaţa liberă era de circa 80 de lei/dolar a dus la prăbusirea exporturilor și la creşterea exponenţială a importurilor. Din această cauză s-a epuizat total rezerva valutară în mai puţin de şase luni. Astfel, intre 1990 și 1992, a avut loc o primă recesiune de amploare, cu raţie de inflaţie de trei cifre (aşa cum a existat în toate ţările în tranziţie).

Istoria comerțului Românesc

Istoria economică a României, inclusiv a ramurilor componente, are vechi și bogate tradiţii. Primele insemnări mai ample despre economia pe teritoriul nostru se intâlnesc în lucrarea lui Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei”

In cunoscuta monografie „Descrierea Moldovei” (1716), Dimitrie Cantemir deplânge două mari deficienţe ale comerţului exterior din Moldova, și anume: pe de o parte, lipsă permanentă de bani, datotiră faptului că populaţia autohtonă nu a inţeles importanţa și nu s-a angajat în practicarea comerţului exterior, și pe de altă parte, scurgerea în exteriorul ţării a unei părţi din veniturile create de populaţia autohtonă, ca urmare a preţurilor necorespunzătoare la care erau achiziţionate produsele locale de către negustorii străini și a transferării câştigurilor obţinute de aceştia în ţările lor de baştină. Dimitrie Cantemir conitună să rămână cel mai strălucit gânditor din perioada feudalismului dezvoltat în ţara noastră, un precursor remarcabil al gândirii economice moderne din răsăritul Europei.

în deceniul premegător incheierii convenţiei vamale cu AustroUngaria de către guvernul conservator, atrag atenţia articolele publicate de B. P. Haşdeu în revista „Traian” (1869-1870), în care se analizează interedependeţa dintre marile ramuri ale activităţii economice (agricultura, industria, comerţul), faptul că nu poate fi vorba despre un comerţ interior și exterior fără o dezvoltare substanţială a producţiei, dominaţia ţărilor agrare de către cele industriale său, cum spunea el direct, „naţiunile de fabricanţi sunt totdeauna stăpâne ale naţiunilor de plugari”. Calculând raportul de schimb dintre Anglia și România pe baza datelor statistice privind ponderea exportului românesc în Anglia, calculată din producţia internă, A.D.Xenopol ajunge la concluzia că „a patra parte a muncii noastre merge de plăteşte a 83-a parte din munca poporului englez. Vedem deci – precizează A.D.Xenopol – câtă muncă românească este nevoie pentru a plăti nişte fracţiuni aşa mici de muncă străină” și conchide, pe drept cuvânt, „fără indoială, că o asemenea stare de lucruri este din cele mai dăunătoare pentru economia noastră”.

A analiza comerţul exterior al României de după anul 1990 presupune și o

scurtă trecere în revistă a evoluţiei acestui sector de activitate pe parcursul anilor de

regim comunist. Datele obţinute din primul Anuar Statistic, editat după

evenimentele din decembrie 1989 arată contribuţia politicii de obţinere a unei

„datorii zero” în ridicarea nivelului de trai al „omului nou”. Dintr-o scurtă privire

peste coloana sold, se poate observa că tendinţa generală a balanţei comerciale a

României era deficitară.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comertul intern si international al Romaniei dupa anul 1990.docx

Bibliografie

1. Filip Pațac Istoria comerțului și turismului , Editura Eurostampa, Timișoara 2009
2. http://documents.tips/documents/caracterizarea-economiei-României-inainte-si-dupa-1990.html
3. https://www.academia.edu/7254419/Comerțul_Intern_si_Internațional_al_României_Inainte_si_Dupa_1990
4. http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n218_Istoria_comerțului_si_turismului.pdf.pdf
5. www.insse.ro
6. www.capital.ro

Alte informatii

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE și ADMINISTRAREA AFACERILOR Programul de studii: Economia comerţului, turismului și serviciilor