Comerțul Internațional

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 139 în total
Cuvinte : 48964
Mărime: 250.97KB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Cuprins

2 CAPITOLUL I. COMERŢUL INTERNAŢIONAL ŞI POLITICA COMERCIALĂ ÎN PERIOADA CONTEMPORANĂ 139

1.1 COMERŢUL INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN 139

1.2 POLITICA COMERCIALĂ APLICATĂ DE STATELE LUMII ÎN RELAŢIILE ECONOMICE INTERNAŢIONALE 139

1.2.1 DEFINIREA POLITICII COMERCIALE ŞI OBIECTIVELE EI 139

1.2.1.1 Definirea politicii comerciale 139

1.2.1.2 Obiectivele politicii comerciale 139

1.2.2 TIPURI DE POLITICĂ COMERCIALĂ 139

1.2.3 PRINCIPIILE DE POLITICĂ COMERCIALĂ 139

1.3 INSTRUMENTELE POLITICILOR COMERCIALE 139

1.3.1 INSTRUMENTELE DE POLITICĂ COMERCIALĂ DE NATURĂ TARIFARĂ 139

1.3.2 POLITICA COMERCIALĂ NETARIFARĂ 139

1.3.3 MĂSURI ŞI REGLEMENTĂRI DE STIMULARE ŞI PROMOŢIONALE 139

3 CAPITOLUL II. ASPECTE GENERALE PRIVIND EVOLUŢIA COMERŢULUI EXTERIOR ŞI A POLITICII COMERCIALE ÎN ROMÂNIA PÂNĂ ÎN 1989 139

2.1 TRĂSĂTURI ŞI TENDINŢE ÎNREGISTRATE ÎN EVOLUŢIA COMERŢULUI EXTERIOR ROMÂNESC PÂNĂ ÎN 1989 139

2.2 MODIFICĂRI ÎN STRUCTURA PE MĂRFURI A EXPORTULUI ŞI IMPORTULUI ROMÂNIEI 139

2.2.1 STRUCTURA EXPORTULUI 139

2.2.2 STRUCTURA IMPORTULUI 139

2.3 SCHIMBĂRI INTERVENITE ÎN ORIENTAREA GEOGRAFICĂ A COMERŢULUI EXTERIOR ROMÂNESC 139

2.4 POLITICA COMERCIALĂ A ROMÂNIEI PÂNĂ LA 1989 139

2.4.1 REGLEMENTĂRI PRIVIND IMPORTUL 139

2.4.2 REGLEMENTĂRI PRIVIND EXPORTUL 139

2.4.2.1 Mijloace promoţionale 139

2.4.2.2 Măsuri de stimulare a exporturilor 139

4 CAPITOLUL III. SITUAŢIA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE 139

3.1 CONTEXTUL INTERN ÎN CARE A FOST APLICATĂ POLITICA COMERCIALĂ 139

3.1.1 PRODUCŢIA DE BUNURI 139

3.1.2 CONSUMUL POPULAŢIEI 139

3.1.3 PREŢURI ŞI VENITURI SALARIALE 139

3.1.4 POPULAŢIA, FORŢA DE MUNCĂ, ŞOMAJUL 139

3.2 EVOLUŢIA COMERŢULUI EXTERIOR ROMÂNESC 139

3.2.1 DINAMICĂ ŞI VOLUM VALORIC 139

3.2.2 STRUCTURA PE MĂRFURI A COMERŢULUI EXTERIOR 139

3.2.3 ORIENTAREA GEOGRAFICĂ A COMERŢULUI EXTERIOR ROMÂNESC 139

5 CAPITOLUL IV. REGLEMENTĂRILE DE POLITICĂ COMERCIALĂ ADOPTATE DE ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE 139

4.1 POLITICA VAMALĂ ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE LA ECONOMIA DE PIAŢĂ 139

4.2 POLITICA NETARIFARĂ ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE LA ECONOMIA DE PIAŢĂ 139

4.2.1 REGLEMENTĂRI CE VIZEAZĂ CANTITATEA MĂRFURILOR IMPORTATE SAU EXPORTATE 139

4.2.2 REGLEMENTĂRI CARE VIZEAZĂ CALITATEA MĂRFURILOR IMPORTATE ŞI EXPORTATE 139

4.2.3 BARIERELE NETARIFARE CE DECURG DIN PARTICIPAREA STATULUI LA ACTIVITĂŢILE DE COMERŢ EXTERIOR 139

4.2.4 BARIERELE NETARIFARE CE IMPLICĂ LIMITAREA IMPORTURILOR PRIN MECANISMUL PREŢURILOR 139

4.3 POLITICA COMERCIALĂ PROMOŢIONALĂ ŞI DE STIMULARE ÎN ROMÂNIA 139

4.3.1 POLITICA PROMOŢIONALĂ 139

4.3.2 POLITICA DE STIMULARE A EXPORTULUI 139

6 CAPITOLUL V. RELAŢIILE COMERCIALE ALE ROMÂNIEI CU PRINCIPALELE GRUPURI DE ŢĂRI. 139

5.1 NECESITATEA ADERĂRII ROMÂNIEI LA UE 139

5.1.1 RELAŢIILE COMERCIALE ALE ROMÂNIEI CU UNIUNEA EUROPEANĂ 139

5.2 ACORDUL CENTRAL EUROPEAN DE COMERŢ LIBER 139

5.2.1 ADERAREA ROMÂNIEI LA CEFTA 139

7 CAPITOLUL VI. INCIDENTELE POLITICI COMERCIALE ASUPRA COMERŢULUI EXTERIOR AL ROMÂNIEI 139

6.1 ANALIZA COMERŢULUI EXTERIOR ÎN REGIMUL PREFERINŢELOR ŞI RESTRICŢIILOR ÎNTÂMPINATE PE PIAŢA EXTERNĂ 139

6.2 LIBERALISMUL ŞI PROTECŢIONISMUL ÎN POLITICA COMERCIALĂ A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE 139

8 CAPITOLUL VII. CONCLUZII ŞI APRECIERI 139

9 BIBLIOGRAFIE 139

Extras din document

2 Capitolul I. Comerţul internaţional şi politica comercială în perioada contemporană

1.1 Comerţul internaţional contemporan

Participarea tuturor statelor la circuitul economic mondial este in condiţiile contemporane o necesitate obiectivă. Complexitatea economiei mondiale, incidenţa extrem de puternica a progresului tehnic, gradul foarte înalt de diversificare a proceselor economice, accentuarea interdependentelor dintre economiile naţionale, avantajele extrem de importante ce se pot obţine de pe urma specializării internaţionale sau pericole la care se expun cei ce preferă autarhia, sunt doar o parte a cauzelor şi a factorilor care au condus la generalizarea la scară mondială a schimburilor economice internaţionale. Practic, în prezent, toate statele lumii, mari sau mai mici, bogate sau sărace, dezvoltate sau în curs de dezvoltare, se preocupă foarte intens de participarea cât mai eficientă la economia si circuitul economic mondial.

Participarea la circuitul economic mondial trebuie-în prezent să asigure folosirea schimburilor economice externe ca factor al creşterii economice; acest obiectiv este extrem de important pentru toate statele lumii deoarece:

• Schimburile economice internaţionale trebuie să asigure înzestrarea economiei naţionale cu factori de producţie (avem în vedere resurse naturale, mijloace tehnice şi tehnologice, resurse financiare şi resurse de muncă de o calificare corespunzătoare noilor cerinţe ale progresului tehnic) în condiţiile în care cele interne nu sunt suficiente, nu sunt eficiente (problema avantajului comparativ), sau din considerente strategice (economisirea resurselor interne, ori conservarea lor pentru perioadele următoare);

• Participarea la circuitul economic mondial permite diversificare ofertei interne de bunuri şi servicii, ceea ce produce consecinţe benefice pentru gradul de satisfacere a nevoilor de consum cât şi pentru nivelul calitativ al producţiei interne (ca urmare a competiţiei ce se creează între aceasta şi oferta externă);

• Participarea la schimburile economice internaţionale trebuie să permită valorificarea eficientă a resurselor interne excedentare, sau specializarea pentru export în ramurile in care ţara respectivă deţine avantajul comparativ;

• Racordarea la circuitul economic mondial creează de asemenea un climat favorabil în plan politic, militar, etnic, religios, cultural etc., care poate fi, la rândul său, în mod direct, un catalizator al creşterii economice.

Dezvoltarea echilibrată a economiei naţionale presupune o largă participare la schimburile economice internaţionale, al căror rol au o importanţă tot mai mare în asigurarea economiei naţionale cu factori deficitari şi valorificarea propriilor factori de producţie în raport de schimburile cu alte state.

Analiza evoluţiei comerţului internaţional în perioada ce a urmat celui de-al doilea război mondial prilejuieşte evidenţierea unui ansamblu de factori care a au avut un impact complex şi contradictoriu asupra schimburilor comerciale. Cei mai importanţi factori care au stat la baza dezvoltării comerţului mondial postbelic sunt:

1. necesitatea lichidării într-un termen cât mai scurt, a urmărilor celui de-al doilea război mondial;

2. mutaţiile profunde petrecute în raporturile dintre principalele forţe pe plan mondial;

3. transformările substanţiale în însuşi procesul diviziunii internaţionale a muncii;

4. revoluţia ştiinţifică şi tehnică;

5. apariţia şi apoi accentuarea proceselor de integrare economică regională;

6. tendinţa de liberalizare treptată a schimburilor internaţionale;

7. caracterul contradictoriu al măsurilor de politică comercială practicate de multe state;

8. creşterea capacităţii organismelor internaţionale cu atribuţii în soluţionarea problemelor comerţului mondial (îndeosebi GATT) de a elabora programe viabile, care să asigure echilibrul şi dezvoltarea;

9. şocurile pe care le-a înregistrat economia mondială (şocurile petroliere, ale nivelului dobânzilor, ale fluctuaţiei cursurilor principalelor valute, "crahurile" de bursă, datoria externă, etc.);

10. extinderea şi diversificarea tehnicilor de comercializare şi a celor de cooperare internaţională.

11. dezvoltarea foarte puternică a transporturilor şi telecomunicaţiilor

Ca urmare a acţiunii factorilor amintiţi mai sus, comerţul mondial a fost caracterizat, în evoluţia sa din perioada postbelică, de următoarele trăsături:

a) După cum evidenţiază statisticile internaţionale, comerţul a înregistrat un ritm mediu anual de creştere, în perioada 1950-1990, de circa 12%, diferenţiat pe cele patru decenii (1951-1960=6,4%;1960-1970=9,3%;1970-1980=20,3%1981-1990=8%). Acest ritm de creştere s-a soldat cu o sporire a volumului valoric al exportului mondial, exprimat în preţuri curente, de circa 57 de ori în perioada 1951-1990, atingând peste 3400 de miliarde dolari SUA, faţă de doar circa 61 miliarde dolari SUA în 1950.

Creşterea s-a datorat atât sporirii volumului fizic al exporturilor, cât şi creşterii preţurilor pe piaţa internaţională.

În perioada 1990-1995 ritmul mediu anual de creştere a exporturilor a fost de 6%. Aceasta a dus la sporirea volumului valoric a comerţului mondial cu mărfuri de peste 67 de ori faţă de 1850, ajungând în 1995 la 4875 miliarde dolari SUA.

b) Spre deosebire de perioada anterioară, ritmul de creştere a comerţului mondial a devansat ritmul de creştere a produsului naţional brut, a producţiei industriale, şi a altor indicatori ai creşteri economice la scară internaţională.

Preview document

Comerțul Internațional - Pagina 1
Comerțul Internațional - Pagina 2
Comerțul Internațional - Pagina 3
Comerțul Internațional - Pagina 4
Comerțul Internațional - Pagina 5
Comerțul Internațional - Pagina 6
Comerțul Internațional - Pagina 7
Comerțul Internațional - Pagina 8
Comerțul Internațional - Pagina 9
Comerțul Internațional - Pagina 10
Comerțul Internațional - Pagina 11
Comerțul Internațional - Pagina 12
Comerțul Internațional - Pagina 13
Comerțul Internațional - Pagina 14
Comerțul Internațional - Pagina 15
Comerțul Internațional - Pagina 16
Comerțul Internațional - Pagina 17
Comerțul Internațional - Pagina 18
Comerțul Internațional - Pagina 19
Comerțul Internațional - Pagina 20
Comerțul Internațional - Pagina 21
Comerțul Internațional - Pagina 22
Comerțul Internațional - Pagina 23
Comerțul Internațional - Pagina 24
Comerțul Internațional - Pagina 25
Comerțul Internațional - Pagina 26
Comerțul Internațional - Pagina 27
Comerțul Internațional - Pagina 28
Comerțul Internațional - Pagina 29
Comerțul Internațional - Pagina 30
Comerțul Internațional - Pagina 31
Comerțul Internațional - Pagina 32
Comerțul Internațional - Pagina 33
Comerțul Internațional - Pagina 34
Comerțul Internațional - Pagina 35
Comerțul Internațional - Pagina 36
Comerțul Internațional - Pagina 37
Comerțul Internațional - Pagina 38
Comerțul Internațional - Pagina 39
Comerțul Internațional - Pagina 40
Comerțul Internațional - Pagina 41
Comerțul Internațional - Pagina 42
Comerțul Internațional - Pagina 43
Comerțul Internațional - Pagina 44
Comerțul Internațional - Pagina 45
Comerțul Internațional - Pagina 46
Comerțul Internațional - Pagina 47
Comerțul Internațional - Pagina 48
Comerțul Internațional - Pagina 49
Comerțul Internațional - Pagina 50
Comerțul Internațional - Pagina 51
Comerțul Internațional - Pagina 52
Comerțul Internațional - Pagina 53
Comerțul Internațional - Pagina 54
Comerțul Internațional - Pagina 55
Comerțul Internațional - Pagina 56
Comerțul Internațional - Pagina 57
Comerțul Internațional - Pagina 58
Comerțul Internațional - Pagina 59
Comerțul Internațional - Pagina 60
Comerțul Internațional - Pagina 61
Comerțul Internațional - Pagina 62
Comerțul Internațional - Pagina 63
Comerțul Internațional - Pagina 64
Comerțul Internațional - Pagina 65
Comerțul Internațional - Pagina 66
Comerțul Internațional - Pagina 67
Comerțul Internațional - Pagina 68
Comerțul Internațional - Pagina 69
Comerțul Internațional - Pagina 70
Comerțul Internațional - Pagina 71
Comerțul Internațional - Pagina 72
Comerțul Internațional - Pagina 73
Comerțul Internațional - Pagina 74
Comerțul Internațional - Pagina 75
Comerțul Internațional - Pagina 76
Comerțul Internațional - Pagina 77
Comerțul Internațional - Pagina 78
Comerțul Internațional - Pagina 79
Comerțul Internațional - Pagina 80
Comerțul Internațional - Pagina 81
Comerțul Internațional - Pagina 82
Comerțul Internațional - Pagina 83
Comerțul Internațional - Pagina 84
Comerțul Internațional - Pagina 85
Comerțul Internațional - Pagina 86
Comerțul Internațional - Pagina 87
Comerțul Internațional - Pagina 88
Comerțul Internațional - Pagina 89
Comerțul Internațional - Pagina 90
Comerțul Internațional - Pagina 91
Comerțul Internațional - Pagina 92
Comerțul Internațional - Pagina 93
Comerțul Internațional - Pagina 94
Comerțul Internațional - Pagina 95
Comerțul Internațional - Pagina 96
Comerțul Internațional - Pagina 97
Comerțul Internațional - Pagina 98
Comerțul Internațional - Pagina 99
Comerțul Internațional - Pagina 100
Comerțul Internațional - Pagina 101
Comerțul Internațional - Pagina 102
Comerțul Internațional - Pagina 103
Comerțul Internațional - Pagina 104
Comerțul Internațional - Pagina 105
Comerțul Internațional - Pagina 106
Comerțul Internațional - Pagina 107
Comerțul Internațional - Pagina 108
Comerțul Internațional - Pagina 109
Comerțul Internațional - Pagina 110
Comerțul Internațional - Pagina 111
Comerțul Internațional - Pagina 112
Comerțul Internațional - Pagina 113
Comerțul Internațional - Pagina 114
Comerțul Internațional - Pagina 115
Comerțul Internațional - Pagina 116
Comerțul Internațional - Pagina 117
Comerțul Internațional - Pagina 118
Comerțul Internațional - Pagina 119
Comerțul Internațional - Pagina 120
Comerțul Internațional - Pagina 121
Comerțul Internațional - Pagina 122
Comerțul Internațional - Pagina 123
Comerțul Internațional - Pagina 124
Comerțul Internațional - Pagina 125
Comerțul Internațional - Pagina 126
Comerțul Internațional - Pagina 127
Comerțul Internațional - Pagina 128
Comerțul Internațional - Pagina 129
Comerțul Internațional - Pagina 130
Comerțul Internațional - Pagina 131
Comerțul Internațional - Pagina 132
Comerțul Internațional - Pagina 133
Comerțul Internațional - Pagina 134
Comerțul Internațional - Pagina 135
Comerțul Internațional - Pagina 136
Comerțul Internațional - Pagina 137
Comerțul Internațional - Pagina 138
Comerțul Internațional - Pagina 139

Conținut arhivă zip

  • Comertul International.doc

Alții au mai descărcat și

Mondializarea (Globalizarea) Pietei si Avantajele asupra Activitatii Comerciale din Romania

A. CE ESTE GLOBALIZAREA ? GLOBALIZAREA, ca modalitate sau sistem de receptare si abordare pe termen lung a marilor probleme contemporane,...

Comerțul internațional, factor important în economia internațională

INTRODUCERE Trăim într-o lume care este puternic interconectată de complexe tranzacţii economice şi sociale, probleme legate de mediu, colaborări...

Strategia Relatiilor Economice Externe ale Romaniei in Conditiile Aderarii la U.E.

INTRODUCERE Colapsul regimurilor comuniste din Europa Centrala si de Est si optiunea ferma a acestor state de a adopta modelul economiei libere a...

Studiu privind Comertul Exterior al Romaniei Inainte si Dupa 1989

CAPITOLUL I. COMERŢUL EXTERIOR ŞI ROLUL LUI ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ Tranzacţiile de comerţ exterior reprezintă o componentă a sferei afacerilor sau...

Comerțul internațional, vehicul esențial al economiei internaționale

Introducere Lucrarea aleasă presupune o analiză a comerţului internaţional, a încasărilor provenite din operaţiunile pe care le cuprinde....

Internaționalizarea Sectorului serviciilor-factor al Creșterii și Dezvoltării Economice Contemporane

Introducere Creşterea rolului serviciilor în viata economica si sociala pe plan mondial, în special pentru tarile dezvoltate, a fost interpretata...

Economie mondială - România

1. Descrierea Romaniei 1.1. Asezare România este organizata din punct de vedre politic ca republica fiind un stat situat în Europa, la...

Negociere și contractare în afacerile internaționale

Capitolul 1.Prezentarea Firmei 1.1 Date Generale(infiintare,forma juridica, obiect de activitate) Denumirea/Numele :SC,,INFO-ZONE’’ SRL Obiectul...

Te-ar putea interesa și

Efectele Contractelor de Comerț Internațional

INTRODUCERE Piata comerciala si schimburile comerciale ce se desfasoara în cadrul acesteia reprezinta, din punctul meu de vedere cel mai de pret...

Legea Aplicabilă Contractului de Comerț Internațional

CAPITOLUL I. DESPRE CONTRACTUL DE COMERT INTERNATIONAL NOTIUNEA DE CONTRACT COMERCIAL Sunt contracte comerciale internationale acele contracte...

Efectele Rundei Uruguay asupra liberalizării comerțului mondial

1. ROLUL G.A.T.T. IN LIBERALIZAREA COMERTULUI INTERNATIONAL 1.1. Scurt istoric al crearii si organizarii G.A.T.T. 1.1.1 Crearea G.A.T.T. Crearea...

Criterii de Clasificare a Contractelor Comerciale International

I. Notiuni asupra comertului international I.l.Acceptiunile notiunii comertului internationl Comertul international si cooperarea economica si...

Comerțul internațional - România

1. Notiuni de baza Comertul international include totalitatea schimburilor de bunuri si servicii dintre doua sau mai multe state. Obiectul...

Noi tendințe în comerțul internațional

I. Noi tendinte în structura si dinamica comertului international În epoca contemporană, participarea activă la diviziunea mondială a muncii este...

Contractul de Comerț Internațional

1. NOŢIUNE Schimburile sau prestările de lucrări sau servicii se concretizează sub forma unui contract comercial internaţional, care generează...

Ai nevoie de altceva?