Comparația economică a Canadei și Australiei

Introducere

Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului american. Ca suprafață este a doua țară a lumii ca întindere după Rusia, teritoriul său fiind organizat asemenea unui stat federal, în zece provincii și trei teritorii. Canada este un stat independent, care funcționează ca o democrație parlamentară și monarhie constituțională bine articulată, șef al statului fiind regina Elisabeta a II-a, al cărei reprezentant local este Guvernatorul General al Canadei. Țară industrializată și avansată tehnologic, Canada este un exportator net de energie datorită rezervelor considerabile de combustibili fosili și a generării de energie nucleară și hidroelectrică. Economia diversificată se bazează mult pe abundența resurselor naturale și a comerțului extern, în special cu Statele Unite, cu care Canada are o relație complexă și de lungă durată, relație care poate fi descrisă ca cel mai strâns și mai vast parteneriat comercial din istorie Canada este una dintre cele mai bogate natiuni ale lumii, membru al "Organisation for Economic Co-operation and Development" (OECD) şi "Group of Eight" (G8). Canada are o economie bazată pe o piaţă liberă cu mai multă intervenţie guvernamentală deât Statele Unite, dar mult mai puţină decât majoritatea naţiunilor europene. În ultimul deceniu, după o perioadă de turbulenţe, economia canadiană a crescut într-un ritm alert cu rata scăzută de şomaj şi cu surplusuri substanţiale la nivel federal.

Australia, sau oficial Commonwealth of Australia, este singura țară ce ocupă un întreg continent, fiind cea mai vastă din Australasia/Oceania. Ca suprafață, în clasamentul mondial Australia, ocupă locul șase. Australia este o federație și o monarhie constituțională parlamentară. Australia este a sasea țară din lume ca mărime și cel mai mic continent. Este, de asemenea, cea mai joasă și mai plată întindere de uscat și continentul cel mai secetos. Conține mai mult deșert decât orice alt continent: două treimi din suprafață este aridă sau semiaridă. Până la sfârşitul secolului XX populaţia a fost remarcabil de omogenă datorită restricţiilor de imigrare non-europeană. Majoritatea australienilor au fost de origine britanică şi din regiunile locuite de albi ale Comunităţii Britanice a Naţiunilor Unite. Cel mai mare grup de culoare îl formează aborigenii, nativii Australiei care au fost acolo când au sosit europenii. Australia are rata natalităţii şi mortalităţii scăzute. Ştiinţa de carte este de aproape 100%.Cel mai mare oraş este Sydney,urmat de Melbourne, Brisbane, Perth, Adelaide, Hobart şi Darwin.

Economia Canadei

Canada este a 2-a ţară (după F. Rusă) după mărimea teritoriului şi cu o populaţie nu prea numeroasă de circa 30 mln. loc. (locul 30 în lume), o densitate mult sub media mondială şi un PIB de 1.142 miliarde dolari americani în 2002, Canada este una dintre cele mai puternice economii ale lumii. Membra a G7 care grupează principalele ţări industrializate, Canada are un nivel de viaţă de invidiat, o excelentă infrastructură, o mână de lucru şcolarizată şi înalt calificată, cât şi o reputaţie meritată ca naţiune comercială. Cu toate acestea potenţialul uman este foarte înalt, după IDU Canada ocupă 1 loc în lume, depăşind SUA şi Japonia. În Canada sunt 2 limbi de stat: engleza şi franceza şi, corespunzător populaţia este divizată în francocanadieni şi anglocanadieni. Ca şi SUA, Canada este o ţară a emigranţilor. Ducând lipsă de forţă de muncă Canada a dus o politică de atragere a imigranţilor pe tot parcursul existenţei sale ca stat, dar spre deosebire de alte state politica de atragere a migranţilor a fost una selectivă, cu asimilarea lor ulterioară. Canada este o ţară foarte bogată în resurse naturale. Circa 1/3 din teritoriul ei este ocupat cu păduri de conifere cu lemn preţios. Sunt foarte mari resursele de apă dulce, 15% din rezervele mondiale, şi resursele hidroenergetice sunt f. mari (locul 3 în lume după SUA şi Brazilia). Bogăţiile subpământene sunt diverse şi în cantităţi mari, cuprinzând întregul tabel Mendeleev. Corespunzător, un rol important în structura economică o au ramurile legate de exploatarea resurselor proprii, dar şi cele de export a materiilor prime. Economia Canadei este influenţată puternic de cea a SUA cu care constituie o uniune integraţionistă NAFTA (Acordul de liber schimb Nord-American din care mai face parte şi Mexic). SUA a fost cea care a atras Canada în grupul celor 7 (G7), Canada fiind a 7-a economie mondială în prezent. Spre deosebire de celelalte state G-7, Canada este integrată mai puternic în DIM şi a comerţului internaţional. Peste 37% din PIB-ul Canadei este format în rezultatul participării ţării în comerţul internaţional, ceea ce este de peste 30 ori mai mult decât SUA, Japonia (corespunzător 11% şi 10%). Canada este o ţară a migraţiei capitaliste, relaţiile capitaliste fiind aduse aici cu primii exploratori. Capitalismul canadian, însă, se deosebeşte de cel american, prin faptul că statul deţine poziţii mult mai importante decât în economia SUA. Această situaţie are explicaţie prin dimensiunea mare a teritoriului şi necesitatea stimulării exploatării noilor teritorii. Infrastructura socială garantată de stat este mult mai prezentă decât în SUA. Capitalismul american, însă, a jucat un rol decisiv în dezvoltarea unor ramuri, în special industria. Canada avea nevoie de capital pentru dezvoltare, iar SUA – materii prime. Piaţa americană a fost piaţa de desfacere principală a produselor canadiene (populaţia SUA este de 10 ori mai mare decât a Canadei). Canada a beneficiat de tehnologii avansate ale SUA, aceasta fiind „atelierul tehnologiilor performante ale lumii”. Modelul canadian de dezvoltare economică a fost influenţat şi de Marea Britanie (Canada făcând parte din comunitatea Britanică) şi a Franţei cu care Canada întreţine relaţii economico-comerciale stabile. Dezvoltarea Canadei a fost stimulată şi de antreprenorii care veneau cu capital, fiind încurajaţi să emigreze în Canada în condiţii extrem de favorabile pentru capital. În linii mari 3 factori pot fi menţionaţi ca determinanţi în dezvoltarea economică canadiană:

• Resursele naturale imense de importanţă mondială;

• Factorul demografic şi socio-psihologic – manifestat prin atragerea cadrelor calificate; orientarea către modelul american de dezvoltare;

• Capitalul străin, în special, de provenienţă americană, dar şi din M. Britanie şi Franţa care s-au întrecut în plasamentele de capital, dorind să-şi întărească dominaţia în acest teritoriu, constituind circa 1/3 din capitalul investit în Canada.

Ca şi celelalte state G7, Canada în anii '80 ai sec. XX-lea a trecut printr-o criză economică manifestată prin înrăutăţirea indicatorilor macroeconomici. La mijlocul anilor '80 au fost efectuate un şir de reforme, a căror esenţă s-a redus la:

• deetatizarea economiei, privatizarea în masă şi liberalizarea ramurilor principale ale industriei şi infrastructurii;

• dereglementarea excesivă, lichidarea subsidiilor directe în agricultură şi transport;

• lichidarea deficitului bugetar şi echilibrarea bugetului federal;

• micşorarea aparatului administrativ;

• crearea unor sectoare progresive noi ale economiei şi majorarea numărului ocupaţilor în business. Rezultatele nu s-au aşteptat mult, ele au devenit vizibile în câţiva ani.

Canada este una dintre cele mai bogate ţări în resurse de sol şi subsol şi are o economie dezvoltată şi diversificată. Ea deţine mari rezerve de minereuri de fier (peste 125 mld de tone, locul 2 pe glob), minereuri neferoase (plumb, zinc), metale preţioase (mai ales aur) şi rare (uraniu). Acestora li se adaugă zăcăminte importante: cărbune; petrol; gaze naturale. Canada are şi un fond forestier uriaş (aproape 400 mil ha), întinse păşuni naturale şi terenuri arabile şi unu dintre cele mai mari potenţiale hidroenergetice de pe glob.