Componenta ecologică a dezvoltării economice

INTRODUCERE

Prezenta lucrare este rezultatul unui efort de analiză a chestiunii protejării mediului din perspectivă economică – a eficienţei economice a acestei activităţi –înscriindu-se în rândul abordărilor ce completează teoria cu practica în domeniul economiei mediului.

Aparatul metodologic utilizat este reprezentat de analize (ale unor rapoarte oficiale, ale unor lucrări şi documente teoretice), sinteze (ale unor diverse abordări deja consacrate în sfera problematică a economiei mediului), comparaţii (între sectoare ale economiei, între ţări şi regiuni etc.), analize cauză-efect, modelări şi calcule ale unor fenomene şi procese economico-sociale şi ecologice.

Lucrarea încearcă să redea atât scurte incursiuni teoretice în problematica protecţiei mediului (în general, în România şi în alte ţări) cât şi aplicaţii practice ale unor metode şi tehnici specifice economiei mediului (de exemplu, analiza cost-beneficiu).

Am încercat să pun accentul pe caracteristicile activităţii de protecţia mediului, pe analiza caracterului ei comercial (analiza şi comparaţiile privind cheltuielile de protecţia mediului) şi a gradului ei de eficienţă (evaluarea performanţei ecologice a economiei, cu analiză practică pe economia românească). Nu am insistat, însă, asupra caracterului trans-naţional al problemelor de mediu, încercând să trag concluzii folositoare din experienţa altor ţări.De asemenea, am dorit să prezint stadiul teoretic în care economia mediului a ajuns în abordarea problematicii protecţiei mediului. Capitolul I detaliază, astfel, principalele poziții fundamentate în deceniul 20 în economia mediului.

Din perspectiva cauzalităţii în această disciplină, a economiei mediului, am expus argumente pro şi contra teoriei legării nivelului de poluare de cel al veniturilor (într-o economie oarecare) şi legat de existenţa aşa-numitei “curbe Kuznets de mediu”.

Folosirea analizei cost-beneficiu, care reprezintă o parte a instrumentarului larg de metode şi tehnici de evaluare puse la punct şi aplicate în ultimele două decenii se înscrie într-o problematică mai amplă a fundamentării politicilor publice în domeniul mediului.

Evaluarea performanţei ecologice a economiei româneşti a fost limitată la patru domenii din cauza dificultăţii evidente de a extinde studiul la nivelul întregii economii.

Prezenta lucrare utilizează pe întreg parcursul ei diverse date statistice disponibile autorului la momente diferite în timp. O problemă deosebită a reprezentat-o asigurarea comparabilităţii datelor, având în vedere că uneori, de la o perioadă la alta, însuşi furnizorul de date statistice şi-a schimbat unele din metodologiile de calcul a unor indicatori (macroeconomici, de performanţă ecologică etc.).

CAPITOLUL I

ACTIVITATEA ECONOMICĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

1.1. MEDIUL ÎN ACTIVITATEA ECONOMICĂ

Originea efectivă a economiei mediului ca disciplină se găseşte în anii 1960, la vremea primei revoluţii de mediu.

Economia mediului este acum o parte înrădăcinată a economiei politice moderne. În timp ce în continuare există o tendinţă de a o trata ca fiind în afara preocupărilor majore, dezvoltarea sa a contribuit de fapt în mod substanţial la extinderea preocupărilor de bază, având în vedere descoperirile făcute atât asupra aparentei incompatibilităţi între măsurile surplusului consumatorului, provocările posibile la adresa presupunerilor legate de maximizarea utilităţii şi facila substituire, precum şi ideea unui echilibru extins. După cum este de aşteptat, ea este un subiect în mişcare; o demonstrează recenta sa istorie. Are potenţialul de a continua să ia în discuţie unele din ipotezele fundamentale ale teoriei secolului al 20-lea. Mai important, economia mediului manifestă potenţialul de a contribui în mod pozitiv la îmbunăţăţirea mediului şi la îmbunătăţirea directă a bunăstării populaţiei globului.

1.1.1. Precizări de ordin general

Modelele cantitative, tradiționale de creștere economică au ca scop maximizarea profitului și satisfacerea la un nivel optim a nevoilor umane. Însă, a fost supralicitat suportul material și energetic oferit de mediu economiei și a rolului de rezervor de emisii poluante și deșeuri, neluându-se în considerare necesitățile mediului. În afară de acest lucru, a fost neglijată cea mai importanta funcţie a mediului: menținerea vieții pe pământ.