Extras din proiect
Crearea GATT in 1947 nu a compensat decat partial vidul institutional ramas prin esecul tentativei Conferintei de la Havana de creare a unei Organizatii Internationale a Comertului. Numarul tarilor in curs de dezvoltare aderente la GATT raspundea in mica masura problemelor specifice ale comertului acestor tari. De aceea, in numeroase documente ale diferitelor organizatii internationale, ele si-au exprimat optiunea pentru o liberalizare preferentiala, conceputa in optica voluntarism dirijist. Aceasta optiune a capatat aderenta si in randul tarilor comuniste. Cum cadrul constitutional oferit de GATT nu era adecvat promovarii unui asemenea tip de liberalizare, a aparut idea constituirii unei a doua organizatii cu vocatie mondiala in domeniul comertului international cu activitate paralela.
Au trecut 34 ani de la Conferinta Natiunilor Unite, la Stockholm, când
113 natiuni si-au manifestat îngrijorarea cu privire la modul în care activitatea umana influenteaza mediul. Au avut loc conferinte si s-au format organizatii guvernamentale si non guvernamentale, s-au creat programe si prognoze, s-au dat termene limita si s-au luat angajamente, dar ne aflam înca în stadiul de constientizare, practica nefiind decat în mica parte in concordanta cu dorintele si promisiunile de dezvoltare durabila.
Daca vom introduce “sustainable development” (dezvoltare durabila) în motoare de cautare cum ar fi Google, vom avea la dispozitie peste 34.000.000 de pagini ce abordeaza acest subiect, asa cum bine obseva José Manuel Barroso, Presedintele Comisiei Europene pentru Dezvoltare Durabila, în discursul sau, “O strategie pentru a face mai mult si mai bine”, în încheierea Forumului pentru Dezvoltare Durabila de la Bruxelles, 15 Aprilie 2005.
Desi “DEZVOLTAREA DURABILA” a devenit o sintagma extrem de cunoscutasi vehiculata, lipseste însa acea parte care sa o transforme într-un mod de viata, într-o politica economicasi sociala practicata cu succes. Aici rolul educatiei este hotarator (vezi capitolul 1) pentru a ne asigura ca generatiile viitoare vor considera ca fiind un lucru de la sine inteles ca protejarea mediului nu face decât sa ne asigure o viata mai buna. Educatia nu se refera doar la mediul scolar ci si la rolul familiei si comunitatii locale. Cresterea receptivitatii fata de mediu si problematica dezvoltarii durabile
asigura sprijinul si întelegerea publicului.
Daca e sa definim simplu dezvoltarea durabila am spune ca se refera la o cat mai buna calitate a vietii pentru noi si pentru generatiile urmatoare.
Instituirea UNCTAD si misiunea asumata
Initiativa crearii acestei organizatii apartine ONU, care prin Hotararea Adunarii Generale din decembrie 1962 a decis convocarea unei conferinte pentru comert si dezvoltare. Aceasta s-a desfasurat in primavera anului 1964 si la recomandarea ei Adunarea Generala a ONU a adoptat la 30 decembrie 1964 Rezolutia nr. 1965|XIX, prin care s-a institutionalizat Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (engleza: United Nations Conference for Trade and Development-UNCTAD sau fr: Conference des Nations Unies pour le Comerce et Development- CNUCED). Ea a fost constituita ca o institutie specializata, neautonoma a ONU. In consecinta, menbre ale UNCTAD au devenit peste 160 de tari, participante la ONU sau la una din institutiile sale specializate. Larga participare se explica si prin faptul ca spre deosebire de GATT baza pe optiunea doctrinala pentru liberul schimb si pe respectarea obligatorie a angajamentelor asumate de catre parti, in cadrul UNCTAD fiecare tara se poate plasa pe pozitii liberal,fie dirijiste, iar hotararile convenite nu au caracter de angajament; ele sunt inserate in rezolutii cu valoare de invitatie sa recomandari.
Structura organizatorica initiala a UNCTAD a suferit in timp ajustari in accord cu evolutiile din sistemul comertului international. Actualmente ea este compusa din:
-Conferinta UNCTAD – ca organ supreme ce se intruneste in sesiuni plenare la patru sau la trei ani. Pana in prezent au avut loc noua conferinte: I in 1964 – la Geneva; a II-a – 1968 – la New Delphi; a III-a – 1972 – Santiago de Chile; a IV – 1976 Naiorobi; a V-a – 1979 - -Manila; a VI-a – 1983 – Belgrad; a VII-a - -1987 – Geneva;; a VII-a – 1992 – Cartagena;
-Consiliul pentru Comert si Dezvoltare – asigura desfasurarea activitatii permanente intre sesiunile conferintei. In acest sens in cadrul sau se actioneaza pentru transpunerea in fapt a rezolutiilor, declaratiilor si hotararilor conferintelor. Consiliul primeste rapoarte din partea membrilor si a altor organisme interguvernamentale; prezinta Adunarii Generale a ONU prin intermediul ECOSOC o dare de seama anuala; pregateste sesiunile UNCTAD, unde prezinta si rapoartele de activitate pentru intervalul dintre ele si coordoneaza activitatea organismelor subsidiare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare - UNCTAD.doc