Conflict SUA și Cuba

INTRODUCERE

Conflictul istoric care a caracterizat relatiile dintre Statele Unite si Cuba timp de peste 200 de ani, îsi are origina în pretentia diferitelor guverne americane de a controla destinul Cubei si permanenta determinare a cubanezilor de a-si apăra dreptul de a fi o natiune liberă, independentă si suverană.

Această pretentie a atins maxima expresie odată cu triumful Revolutiei cubaneze în 1959. De atunci, succesivele guverne americane au utilizat, cu diferite nuante, aceleasi instrumente de politică pentru a distruge Revolutia cubaneză. Locada economică, comercială si financiară, subversiunea si războiul psihologic si propagandistic au fost instrumentele permanente ale unei politici sistematice îndreptate spre acest scop.

Prin caracterul ei, blocada Statelor Untie contra Cubei este calificată ca un act de genocid, în virtutea paragrafului ”c” de la articolul II al Conventiei de la tgeneva din 1948 de Prevenire si Sanctionare a Delictului de Genocid si, ca act de război economic, conform cu cele prevăzute în Declaratia referitoare la Dreptul Războiului maritim adoptată de Conferinta Navală de la Londra din 1909. Blocada continuă să aibă un caracter marcat extrateritorial, odată de sanctiunile unilaterale contra Cubei au un efect extins în afara teritoriului nordamerican asupra companiilor si cetătenilor din terte tări.

În ultimă instantă, nici măcar instaurarea unui nou guvern democrat în Statele Unite, presupus a fi animat de o filozofie a schimbării, nu a însemnat o schimbare esentială în politica de blocadă.

Cuba continuă să fie fără putinta de a exporta sau improta liber produse si servicii spre sau din Statele Unite; nu poate folosi dolarul american în tranzactiile internationale sau să detină conturi în această deviză în bănci din terte tări dacă este un cetătean sau întreprindere cubaneză; nici nu i se permite accesul la credite din bănci din Statele Unite filiale în terte tări si institutii internationale ca Banca Mondială, FMI sau Banca Interamericană de Dezvoltare.

Legile Torricelli si Helms Burton în vigoare si aplicarea lor extrateritorială continuă să interzică comertul Cubei cu subsidiare ale companiilor americane din terte tări, pentru că sunt amenintate si li se aplică sanctiuni investitorilor care doresc să investească în Cuba, în acelasi timp îngreunând si scumpind transportul maritim al mărfurilor între Cuba si terte tări, interzicând timp de 6 luni intrarea în porturi ale

SUA a navelor care ating porturi cubaneze sau transportă mărfuri pentru Cuba, sau interzice accesul navelor cu echipaj cubanez chiar dacă navighează sub pavilionul unei terte tări.

De asemenea, actualul guvern american, încălcând norme elementare internationale, continuă să utilizeze subversiunea politică ca armă în confruntarea cu Cuba. Cu scopul de a încuraja programele subversive a fost aprobat un total de 40 de milioane de dolari pe anii fiscali 2009 si 2010.

De la adoptarea rezolutiei 64&6 de către Adunarea Generală a Natiunilor Unite, la 28 octombrie 2009, până în prezent, au fost mentinute si intensificate principalele actiuni de blocadă contra Cubei, manifestate prin sanctiuni economcie mai mari si urmărirea activitătii impresariale si a tranzactiilor financiare cubaneze.

Daunele economice directe provocate poporului cubanez de aplciarea blocadei economice, comerciale si financiare a Statelor Unite contra Cubei până în luna decembrie 2009, la preturile curente, calculate în mod foarte conservator, atinge o cifră care depăseste 100 de miliarde 154 de milioane de dolari.

Această sumă creste la 239,533 miliarde dolari, dacă calculul ar fi făcut luând ca bază inflatia preturilor cu amănuntul în Statele Unite, folosind CPI Calculator al U.S. Department of Labor, Bureau of Labor Statistics(http://www.bls.gov).

Dacă sse ia în consideratie că valoarea dolarului, măsurată în termenii cotatiei în aur pe piata financiară internatională s-a redus de peste 30 de ori din anul 1961, an în care pretul acestui metal era fix de 35,00 dolari uncia Troy până la finele lui 2009, când a ajuns să depăsească bariera de o mie de dolari, daunele totale provocate economicei cubaneze ar fi de ordiul a 751,363 miliarde dolari.

CAPITOLUL I. ADMINISTRATIA PRESEDINTELUI BARACK OBAMA: CONTINUITATE ÎN POLITICA DE BLOCADĂ ECONOMICĂ, COMERCIALĂ SI FINANCIARĂ CONTRA CUBEI.

La 28 martie 2009, Vicepresedintele Statelor Unite, Joseph Biden, în caedrul asa numitei

Conferinte a Liderilor Progresisti, din Chile, a declarat presei că Guvernul acestei tări nu va ridica blocada impusă Cubei. La 7 aprilie acelasi an, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Robert Wood, într-o conferintă de presă a declarat: ”Cred că am fost foarte clari că nu considerăm că este momentul oportun pentru a ridica embargoul”.

La 19 aprilie 2009, asesorul lui Obama, David Axelrod, într-un interviu dat canalului de televiziune CBS, la întrebarea dacă există vreo idee la Casa Albă de a ridica ”embargoul”, a răspuns: ” suntem departe de asta.”

În aceeasi zi, consilierul economic al Presedintelui Obama, Lawrence Summers, într-un interviu pentru NBC, a declarat, referindu-se la ridicarea blocadei: ”Acest lucru nu este pentru mâine, si va depinde de ce va face Cuba, Cuba stie ce trebuie să facă demult si depinde de ei în termeni de politici, de democratizarea lor si de toti pasii pe care-i pot face ( ), este o temă care se va decide pe baza comportamentului Cubei.”

Este evident, deci, că guvernul Statelor Unite nu are nici o intentie să facă vreo schimbare în politica sa fată de Cuba, nici de a duce la îndeplinire repetatele rezolutii ale Adunării Generale a Natiunilor Unite care cer guvernului acestei tări să pună capăt blocadei economice, comerciale si financiare contra Cubei. Dimpotrivă, guvernul Statelor Unite continuă să tină cu dintii de conditionări si pretentii de amestec inacceptabile ca o conditie pentru o schimbare a politicii fată de Cuba.