Conflictul Etnopolitic din Liban

1. Conceptul de cultura si de multiculturalism

Pentru fiecare om, cultura, in ansamblul ei, reprezinta mediul specific de existenta, dispozitivul simbolic prin care isi tezaurizeaza cunoasterea si isi interpreteaza experienta istorica.Ea delimiteaza un domeniu existential, caracterizat prin sinteza dintre obiectiv si subiectiv, dintre real si ideal.In fundamentul cultural al unei societati se afla resortul afectiv si spiritual ce orienteaza, adesea in forme mai putin vizibile, optiunile, deciziile si comportamentele practice ale oamenilor.Cultura defineste, astfel, sintetic, modul uman de existenta, fiind simbolul fortei creatoare a omului.

A defini cultura inseamna, potrivit lui Grigore Georgiu, “a defini insasi conditia umana, in unitatea si varietatea ei”.Majoritatea limbilor moderne au preluat termenul “cultura” din limba latina, unde avea atat intelesul de cultivare a pamantului cat si pe cel de cultivare a spiritului, cu sens larg de educatie, de formare a spiritului si sufletului, de instruire si de modelare a personalitatii pe baza cunostintelor si a experientei personale.

Multiculturalismul este discursul modernitatii tarzii, care prezinta, interpreteaza si reevalueaza experienta sociala a diversitatii si a diferentelor.In constructia identitatii sociale, multiculturalismul se opune strategiilor omogenizante ale modernitatii, considerandu-le pe acestea ca suficiente si opresive, punand accentul pe diferente si diversitate.Ideologia multiculturalismului isi propune ajutarea comunitatilor in sustinerea culturilor lor diferite.Acest lucru insa nu inseamna ca multiculturalismul se opune schimbarii. Multiculturalismul liberal recunoaste ca schimbarea in lumea contemporana este inevitabila, deci scopul acestei politici nu este conservarea culturilor in starea lor primara. Multiculturalismul liberal izvoraste din dorinta de reusita a membrilor societatii iar aceasta reusita depinde de respectul si inflorirea grupurilor culturale ale indivizilor. Multiculturalismul pretinde respect si apreciere din partea grupurilor pentru alte culturi din societate, pretinde toleranta unei comunitati fata de cealalta comunitate, si in acelasi timp pretinde dreptul individului de a parasi propriul grup cultural sau refuzul acestuia. In functie de interpretarile de baza ale multiculturalismului se poate vorbi despre multiculturalism descriptiv, normativ si critic.

Multiculturalismul descriptiv priveste multiculturalismul de fapt, atitudine-acest tip de multiculturalism este considerat de Radtke drept cinic-culinar sau consumator. In acest sens, multicultural se refera la diversitatea culturala a bunurilor din societatea de consum , in primul rand in industria culturii(arta,muzica,film), in domeniul comunicatiei si al serviciilor. Aceasta forma spectaculoasa, dar superficiala a diversitatii culturale este un rezultat al globalizarii, al productiei si consumului transnational.In acest caz,toleranta culturala este doar o iluzie.Cel mai des ,multiculturalismul este abordat intr-un sens normativ: critica regulile anterioare privind diferentele sociale si culturale si pretinde noi norme in aceasta privinta.Conceptul de baza al multiculturalismului normativ este diferenta, care foarte des-spun criticii multiculturalismului-presupune grupuri inchise, sever delimitate. Radtke si Habermas accentueaza asupra faptului ca multiculturalismul ridicat la nivel politic intareste chiar acel lucru pe care vrea sa-l depaseasca,si anume categorii de identitate rigide,segregatia minoritatilor.

Oponentii multiculturalismului sustin ca acesta duce la ghetoizarea minoritatilor si impiedica integrarea acestora in societatea majoritara.Conform lui J.Raz, politica multiculturalismului accepta drepturile privind non-diferentierea,dar in actiunea politica considera ca importante doua judecati de valoare: a)libertatea personala si reusita depinde de apartenenta completa si neingradita la un grup cultural respectat

b)crede in pluralitatea valorilor,in special in valabilitatea acelor valori diferite care se materializeaza in practica diferitelor societati.Multiculturalismul pretinde recunoasterea egalitatii de catre comunitatea politica a tuturor comunitatilor culturale valabile. Statul-daca este multicultural-este format din diferite comunitati,si nu este proprietatea niciuneia. Multiculturalismul critic, pornind de la faptul diversitatii culturale, reevalueaza conceptele si discursurile folosite de culturile majoritare si minoritare, cu scopul crearii unei culturi comune mai democratice si mai deschise.Multiculturalismul critic contesta regulile existente si accentueaza, in primul rand, importanta reprezentarilor si a institutiilor producatoare de intelesuri. Categoria centrala a multiculturalismului critic este transformarea discursurilor normative anterioare; ei vorbesc despre identitati granite, unde exista un dialog intre intelesuri si influente culturale diferite.

Ca ideologie a diversitatii, multiculturalismul are menirea de a oferi un cadru de afirmare pentru identitatile de grup.In felul acesta, orizontul ideologic al cultivarii diversitatii vine sa promoveze pluralitatea ca schimbare de paradigma a raportului minoritate/majoritate, ca limita imaginata a repetatelor constructii identitare.Watson circumscrie multiculturalismul implicatiilor politice si filosofice presupuse de coexistenta modalitatilor variate de situare a omului in lume.