Contabilitate de Gestiune și Calculația Costurilor

CAP1.Notiuni teoretice.

1.Definirea calculatiei costurilor

În contextul procesului de globalizare economică şi implicit a dezvoltării mediului concurenţial, exerciţiul managerial, la toate nivelele, este de o complexitate deosebită întrucât actul decizional presupune numeroase informaţii care trebuie elaborate, furnizate, interpretate şi riguros controlate.

Asigurarea compatibilităţii criteriilor de eficienţă şi a convergenţei tuturor deciziilor din economie cu cerinţele criteriului general, absolut, de eficienţă, soluţionarea contradicţiilor dintre eficienţa la nivel macro şi microeconomic ridică numeroase cerinţe şi exigenţe din partea managerilor în faţa cărora, zilnic, se ridică numeroase probleme.

Cele mai multe dintre acestea vizează cunoaşterea implicaţiilor pe care mediul le are asupra segmentului lor de activitate, în ce măsură costurile întreprinderii sunt competitive, ce marjă de profit are întreprinderea potrivit structurii sale de producţie, ce evoluţii ale costurilor sunt aşteptate în corelaţie cu evoluţia producţiei şi cu alţi factori de influenţă, asupra căror componente ale costurilor se poate acţiona, cât de normală este evoluţia costurilor şi ce măsuri se pot lua, cât de mari sunt abaterile de la costuri şi incidenţele acestora asupra marjelor etc.

Nevoile informaţionale ale managerilor cu privire la costuri, în timp, au evoluat considerabil. Ţinând cont de intensificarea concurenţei care are ca efect deplasarea puterii economice de la producător la consumator, apariţia unor noi stiluri de management şi accelerarea evoluţiei tehnologice, metodele de calcul al costurilor, de furnizare a informaţiilor, de control şianaliză au trebuit să evolueze.

Menţinerea pe piaţa concurenţială a unui produs sau a unor grupe de produse nu este determinată numai de nivelurile calitative ale produselor oferite ci şi de preţurile acestora şi, deci, de costurile implicate de obţinerea lor. Altfel spus, nu este suficient să se afirme că în plan tehnic totul este posibil, dar trebuie să se evalueze şi cât costă toate schimbările în mediul tehnic. Aceasta este una din problemele esenţiale pentru orice sector de activitate, iar informaţia privind costul de producţie este vitală pentru managerul întreprinderii, indiferent de forma de organizare a acesteia, ea furnizând informaţii deosebit de importante ce vizează calitatea şi eficienţa utilizării tuturor resurselor. În aceste condiţii, costul este prezent ca un mijloc de testare a utilităţii, oportunităţii anumitor operaţii şi ca un element de calcul al securităţii întreprinderii, permiţând măsurarea şi punerea în balanţa productivităţii a cuplului om-maşină şi rentabilităţii capitalurilor.

Cu toate progresele înregistrate până în prezent în ţara noastră şi pe plan mondial cercetarea costurilor de producţie rămâne, totuşi, un domeniu supus dezbaterilor, în care apar concepte diferite, existând aproape atâtea variante, câţi teoreticieni îşi aduc contribuţia în materie de costuri.

Ordinul MFP nr. 1826 / 2003 evidenţiază care sunt normele referitoare la organizarea CG, precizându-se că CG se organizează în mod obligatoriu, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, responsabil de organizarea ei fiind administratorul firmei.

În ceea ce priveşte folosirea conturilor, precum şi simbolizarea acestora, se va proceda în aşa măsură încât informaţiile obţinute să fie flexibile, lista conturilor de gestiune fiind adaptată în funcţie de scopurile urmărite: evidenţa fluxului costurilor, determinarea costurilor aferente stocurilor, determinarea veniturilor şi a rezultatelor pe activităţi, efectuarea de previziuni, etc.

MFP prin Directiva Metodologică a Contabilităţii a prevăzut pentru clasa 9 – „Conturi de gestiune” un număr redus de conturi:

grupa 90 – „Decontări interne”

grupa 92 – „Conturi de calculaţie”

grupa 93 – „Costul producţiei”

Acest lucru nu înseamnă că întreprinderile care optează pentru conturi speciale nu pot crea şi alte grupe de conturi pentru a urmări venitul şi rezultatele analitice adoptând o variantă dezvoltată a clasei 9 cu 10 grupe.