Contabilitatea Calculul și Evidența Stocurilor la Ratt

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT TIMISOARA

1.1. ISTORIA TRANSPORTULUI MUNICIPAL

Prin decizia Primăriei Municipiului Timişoara cu numărul 99/29.01.1991 cu începere de 01.01.1991 întreprinderea Judeţeană de Transport Local ( I.J.T.L. ) devine Regia Autonomă de Transport Timişoara ( R.A.T.T. ).

Obiectul de activitatea este efectuarea transportului în comun de persoane cu tramvaie, troleibuz, autobuze şi alte mijloace; executarea de activităţi de întreţinere şi reparaţii a parcului de vehicule, construcţii vagoane, şcolarizarea personalului de exploatare, prestări de servicii către populaţie sau agenţi economici în legătură cu activităţile de mai sus, vânzarea de piese în regim de consignaţie, activitatea de turism, electronică industrială, unelte şi obiecte de uz gospodăresc, activitatea de import-export pentru nevoi proprii, cursuri de calificare pentru şoferi de toate gradele .

Apariţia transportului în comun în Municipiul Timişoara este un efect al influenţei progresului ştiinţei şi al evoluţiei societăţi în ansamblu .

La 8 iulie 1869 a apărut pe străzile Timişoarei pe traseul Cetate Fabric prima linie pe care circula tramvaiul cu cai, care urma să se extindă în următorii 30 de ani .

La sfârşitul anului 1899 locul Tramvaiului cu cai "arhaic" este luat de cel electric, iar Societatea de tramvai cu cai îşi schimbă numele în ,,Tramvaie Comunale Electrice din Timişoara " societate pe acţiuni .

Personalul care deservea Tramvaiul cu cai nu era numeros, în 1869 era format din : un controlor, şase încasatori, şapte vizitii şi trei paznici; pentru ca odată cu introducerea tramvaiului electric numărul lor să crească la 233 persoane .

Între anii 1920 - 1922 " Întreprinderea Tramvaie Comunale " Timişoara a proiectat şi realizat ateliere proprii pentru constituirea vagoanelor, în anul 1921 este pus în funcţiune primul vagon - remorcă produs în ateliere proprii .

În perioada 1921 - 1928 s-a produs în atelierele proprii ale " Întreprinderii de Tramvaie Comunale T imişoara 21 vagoane motor şi 13 vagoane remorcă şi s-a construit un nou depou .

În anul 1941 oraşul Timişoara introduce unul dintre mijloacele moderne apreciate de călători : troleibuzul .

Prima linie de troleibuz este inaugurată la 15 noiembrie 1941 şi cuprinde traseul : Gara de Nord - Piaţa N. Bălcescu - cu o lungime de 3.490 m .

În anul 1943 I.E.T. ( Întreprinderea Electrică de Transport ) a trecut la utilizarea autobuzelor pe 2 trasee : Gară - Ronaţ şi Piaţa Libertăţii - Viile Fabric pentru satisfacerea necesarului de transport a unor cartiere mărginaşe .

În anul 1948 se dă în folosinţă prima linie simplă de tramvai Mehala - B-dul Cetăţii prin Calea Bogdăneştilor.

În perioada 1950 - 1954 se execută 12 vagoane pe boghiuri, primele de acest gen din ţară

La sfârşitul anilor '50 şi începutul anilor '60 se modernizează scara vagoanelor, realizând vagoane de tip " Pionier ".

În anul 1970 a început fabricarea tramvaielor de tip " Pionier " preluând sistemul de boghiuri şi echipament electric asimilat în fabricaţie de industria republicană pentru tramvaie denumită " Întreprinderea de Transport şi Construcţii Vagoane Tramvai -Timişoara ".

În acest scop a fost construită în anul 1971 " Fabrica de Tramvaie " situată în B-dul Dâmboviţa , care în prezent nu mai aparţine de Regia Autonomă de Transport –Timişoara.

Din anul 1979 denumirea întreprinderii este " Întreprinderea Judeţeană de Transport Local Timiş " (I.J.T.L.T.) .

În anul 1986 a fost dată în folosinţă Baza de întreţinere şi Reparaţii a troleibuzelor din Strada Banatului .

În oraşul Timişoara prima încercare de a introduce autobuzul în transportul în comun a avut loc în 1926, pentru transportul persoanelor în zilele de duminici şi sărbători legale. Transportul cu autobuze a fost introdus în oraşul Timişoara în anul 1943 când au fost deschise primele două linii de traseu :

• Gara Domniţa Elena ( Gara de Nord ) - Ronaţ, cu o lungime de 2.700m.

• Piaţa Libertăţii - Vii Fabric ( Calea Lipovei), cu o lungime de 3.150m.

Deservirea acestor linii s-a făcut cu 3 autobuze din care circulau câte unul pe fiecare linie. Scopul acestor linii de autobuz a fost de a asigura transportul cetăţenilor din cartierele mărginaşe, lipsite de alte mijloace de transport în comun, spre liniile existente de tramvai .

Datorită costurilor ridicate ale acestui mijloc de transport şi a lipsei de autobuze, această activitate nu s-a extins, iar autobuzele existente au fost casate în anul 1948 .

În anul 1964 întreprinderea avea în dotare un parc de 28 autobuze şi s-au deschis trei noi trasee.

Parcul de autobuze ajunge în anul 1966 la 34 bucăţii, ceea ce face posibilă deschiderea a două noi trasee, în anul 1969 parcul de autobuze este format din 43 bucăţi de tipul UTV 2, existau 11 trasee de autobuze, din care 3 deserveau comunele din jurul oraşului Timişoara,trei trasee deserveau cartierele mărginaşe ale oraşului şi numai unul circula în interiorul oraşului .

Lungimea totală a traseelor era de 82.050 m .

Pentru întreţinerea şi repararea parcului auto a fost construită în anul 1987 Baza din str. Banatului, pe lângă baza de tramvaie - troleibuze din B-dul Dâmboviţa .

În anii 1980-1989 întreprinderea se confruntă cu o criză acută de carburant (motorina), iar autobuzele circulau alimentate cu gaz metan, având montate pe acoperiş butelii cu gaz .

În anul 1996 activitatea de transport cu autobuze se desfăşoară pe un număr de şapte trasee urbane în lungime totală de 79,2 Km . Parcul este compus din 96 autobuze din care 23 de tipul Van Hool Fiat care au fost achiziţionate de la o firmă belgiană .

1.2. FORMA JURIDICĂ ŞI ORGANIGRAMA INTEPRINDERII

Regia este organizată în conformitate cu organigrama aprobată de Consiliul de Administraţie al RAT Timişoara şi funcţionează pe baza regulamentului propriu cu gestiune economică şi autonomie financiară .

Are personalitate juridică, încheie bilanţ are cont la bancă, beneficiază de credite bancare, încheie relaţii economice cu alte întreprinderi . Se dotează cu fonduri fixe şi se asigură cu mijloace circulante necesare desfăşurării activităţii de bază din resurse locale .

Din veniturile realizate, Regia constituie fondul de rezervă, fondul de dezvoltare asigură sumele necesare satisfacerii unor necesităţi social - culturale şi sportive şi de perfecţionare-recalificare a personalului angajat, precum şi pentru premiere a acestuia .

Consiliul de Administraţie al Regiei poate hotărî crearea altor fonduri în afara celor menţionate mai sus .

Din profitul net al Regiei, în condiţiile legii se constituie fondul de participare al angajaţilor la profit .

Pentru acoperirea eventualelor deficite regia poate beneficia, în condiţiile legii de subvenţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale .

Propunerile făcute în Consiliul de Administraţie au menirea de a îmbunătăţi activitatea desfăşurată pentru transportul persoanelor la şi de la locul de muncă în timp cât mai redus în condiţii cât mai bune de siguranţă pentru asigurarea unei activităţi cât mai rentabile, încadrarea în limitele de consum, de energie electrică, carburanţi, lubrefianţi, întărirea ordinei şi disciplinei în activitatea de servire a publicului călător .

Regia este organizată în cinci direcţii şi şase compartimente funcţionale subordonate directorului general .