Cuprins
- CAPITOLUL I 5
- PREZENTAREA GENERALA
- 1.2. Obiectivul si functiile Directiei Silvice IASI 8
- 1.3. Structura organizatorica 11
- 1.4. Evolutia principalilor indicatori economico-financiari
- ai Directiei Silvice Iasi 19
- CAPITOLUL II
- CONTABILITATEA DESFACERII PRODUSELOR, LUCRARILOR
- SI SERVICIILOR LA DIRECTIA SILVICA IASI 23
- 2.1. Dualismul contabil 23
- 2.2. Norme, principii si conventii contabile 27
- 2.3. Forme de contabilitate¬¬¬ 33
- 2.3.1. Forma de contabilitate clasica sau jurnal unic 34
- 2.3.2. Forma de contabilitate centralizata sau pe jurnale multiple 35
- 2.3.3. Forma de contabilitate maestru-sah sau pe conturi corespondente 36
- 2.3.4. Forma de contabilitate informatica 37
- 2.4. Obiectivele contabilitatii desfacerii produselor,
- lucrarilor si serviciilor 38
- 2.5. Purtatorii de informatii privind contabilitate
- desfacerii produselor, lucrarilor si serviciilor 41
- 2.6. Contabilitatea analitica a desfacerii produselor
- lucrarilor si serviciilor 45
- 2.7. Contabilitatea sintetica a desfacerii produselor,
- lucrarilor si serviciilor 51
- CAPITOLUL III
- POSIBILITATI DE EXTINDERE A MIJLOACELOR
- MODERNE DE CALCUL ÎN CONTABILITATEA
- DIRECTIEI SILVICE IASI 79
- 3.1. Consideratii generale asupra conceptelor utilizate 79
- 3.2. Prezentarea actualului stadiu al Directiei Silvice Iasi
- privind utilizarea mijloacelor moderne de calcul 82
- 3.3. Posibilitati de extindere a utilizarii mijloacelor de calcul
- în activitatea Directiei Silvice IASI 89
- 3.4. Eficienta economica a utilizarii mijloacelor
- moderne de calcul 91
- CONCLUZII SI PROPUNERI 94
- B I B L I O G R A F I E 99
Extras din proiect
CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALA A DIRECTIEI
SILVICE IASI
1.1. Scurt istoric
Administratiei forestiere din tara noastra cunoaste trei etape importante, determinate, în general, de relatiile de productie si, în primul rând, de natura proprietatii asupra padurilor.
O prima etapa începe odata cu crearea primelor organe silvice si se încheie în anul 1948. În aceasta perioada, la noi au existat mai multe forme de proprietate asupra padurilor, administratia silvica fiind si ea influentata de specificul acestor forme de proprietate.
A doua etapa începe odata cu nationalizarea padurilor si a celorlalte mijloace de productie, care a avut loc în aprilie si respectiv, în iunie 1948.
A treia etapa a fost determinata de modificarile intervenite în economia româneasca, în urma carora, a fost necesara punerea în aplicare a Legii nr. 15 / 1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale.
Forma de proprietate diferita si numeroasele categorii de proprietari de padure existente în provinciile românesti înainte de 1948 au determinat si existenta în perioada respectiva a mai multor moduri de organizare a administratiei padurilor.
În ceea ce priveste administratia silvica de stat se poate mentiona ca primele organe silvice au fost cele create în 1739 în Banat. Mai târziu, în Bucovina în anul 1840, pentru gospodarirea acestor paduri au fost create si primele ocoale silvice, încadrate cu personal de specialitate cu studii superioare.
În anul 1883 odata cu înfiintarea Ministerului Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, administratia silvica trece în cadrul acestui minister.
Pentru administrarea padurilor statului exista o Directie Silvica în centrala
ministerului, iar în exterior s-au creat doua inspectorate silvice cu un total de 47 de
ocoale silvice în anul 1884. Gospodarirea padurilor statului se facea potrivit prevederilor Codului Silvic din 1881, modificat mai târziu prin Codul Silvic din anul 1910.
În anul 1948 odata cu declararea tuturor padurilor tarii ca bun comun al întregului popor, prin Constitutia din aprilie 1948, a aparut si necesitatea crearii unui organ central care sa se ocupe cu gospodarirea padurilor. A fost astfel înfiintat pentru prima data în tara noastra, Ministerul Silviculturii, care avea ca sarcina sa gospodareasca în mod unitar toate padurile tarii, minister ce cuprindea la data înfiintarii lui 58 de directii silvice judetene si 467 de ocoale silvice. În 1968, odata cu actiunea de reorganizare administrativa a tarii pe judete, au fost înfiintate inspectoratele silvice judetene subordonate Departementului Silviculturii. În acelasi an, pentru activitatea de exploatare si industrializare a lemnului, au fost înfiintate CEIL-urile (combinate pentru exploatarea si industrializarea lemnului).
Începând din 1974 cu prilejul aplicarii Decretului nr. 162 / 1973 s-au constituit în cadrul ocoalelor silvice primele districte având aceeasi marime si aceleasi atributii ca brigada.
Modificarile privind organizarea administrativa a sectorului forestier, au fost determinate de modificarile administrative teritoriale cât si de necesitatea gasirii unei forme organizatorice cât mai corespunzatoare a economiei forestiere.
În conformitate cu dispozitiile Legii nr. 15 / 1990 privind înfiintarea regiilor autonome si societatilor comerciale si în baza H.G. nr. 1335 / 1990, la data de 01.01.1991 se înfiinteaza Regia Autonoma a Padurilor “ROMSILVA - RA”. Ca urmare a Legii nr. 630 / 1997 privind reorganizarea regiilor autonome, modificata prin Legea nr. 207 / 1997, intra în vigoare H.G. nr. 1112 / 07.11.1996 ce abroga H.G. nr. 1335 / 1990, în baza careia Regia Autonoma a Padurilor “ROMSILVA - RA”, se reorganizeaza în Regia Nationala a Padurilor.
Regia Nationala a Padurilor este persoana juridica, cu sediul central în municipiul Bucuresti si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, exercitând si atributii de serviciu public cu specific silvic, în conformitate cu regulamentul de functionare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Contabilitatea Desfacerii Produselor - Directia Silvica Iasi.doc