Contabilitatea Instituțiilor Publice

Apariția și adoptarea IPSAS-urilor în diferite țări

Introducere:

Datorită diversității schimbărilor de natură economică, socială, culturală și informațională, care au avut loc la nivel național și internațional s-a ajuns ca în prezent să existe numeroase aspecte. Pentru a le face față s-au format diferite organizații având ca scop coordonarea și diminuarea aspectelor negative.

În acest sens s-au creat Standardele Internaționale de Contabilitate, care au drept obiectiv armonizarea sistemelor contabile la nivel internațional.

Motivația alegerii temei:

Am ales această temă de referat deoarece este un subiect de actualitate și de asemenea ne-am dorit să aflăm cât mai multe despre IPSASB și modul în care acestă instituție adoptă reglementările IPSAS. Un alt motiv pentru care am ales acest subiect a fost pentru a vedea stadiul adoptării acestora în diferite țări din lume, deoarece reglementările atribuțiilor instituțiilor publice sunt foarte importante și stau la baza funcționării unui organism.

Cuvinte cheie: reglementare, IPSAS, contabilitate de angajamente

Stabilirea obiectivelor:

Obiectivele pe care le-am urmărit prin studierea acestei teme sunt:

• sublinierea diferenței dintre armonizare și convergență contabilă

• prezentarea obiectivelor și a activității IPSAS Board

• surprinderea trecerii de la contabilitatea de casă la cea pe angajamente

• elaborarea Analizei SWOT privind introducerea contabilității de angajamente în sectorul public

• prezentarea stadiului actual al instituțiilor publice în lume

• IPSAS în România

Metodologia cercetării

În ceea ce privesc informațiile pe care le-am folosit în realizarea temei, acestea au fost culese din cărți de specialitate atât de la Biblioteca de Științe Economice cât și de la Biblioteca Centrală. De asemenea alte surse bibliografice pe care le-am utilizat au fost: site-urile www.ipsas.org ,și www.ceccar.ro , precum și articole postate pe Internet.

O scurtă revizuire a literaturii de specialitate

În ceea ce privesc cărțile de specialitate consultate acestea au ca subiect principal: trecerea la contabilitatea pe angajamente și adoptarea IPSAS-urilor în diferite țări. Autorii acestor cărți sunt: Dascălu C., Caraiani C.,Ștefănescu A. și Alecu Georgeta. Alte cărți pe care le-am utilizat au fost cele redactate de Editura CECCAR București. Folosirea site-urilor oficiale prezentate în paragraful anterior, ne-a ajutat să realizăm o analiză a apariției și adoptării IPSAS-urilor în diferite țări.

1.Armonizarea contabilă vs. Convergență contabilă

Armonizarea contabilă a devenit o necesitate, ce s-a impus treptat, devenind în ziua de azi o certitudine. „Armonizarea este termenul consacrat, în contabilitatea internațională, pentru a desemna reducerea diferențelor contabile internaționale. Aceasta, presupune existentă unui reper normativ, internațional, la care să subscrie eforturile naționale de normalizare contabilă.”

În aproximativ toate țările procesul de armonizare s-a confruntat cu probleme, cu dificultăți de acceptabilitate, aceste probleme provenind cel mai adesea atât dintr-o serie de orgolii naționale dar și dintr-o oarecare lipsă de educație. Lumea contabilă speră în această armonizare contabilă, însă o privește ca pe ceva irealizabil: „Fiecare crede că armonizarea se va produce într-o zi, dar nimeni nu crede că aceasta se va realiza în zilele noastre” .

„A converge înseamnă îndreptarea spre acelaș punct, către acelaș scop “ În ceea ce privește domeniul contabil, acest termen a apărut o dată cu definirea obiectivelor ISASB –International Standards Board, unul fiind acela de a tinde spre convergența normelor contabile naționale și a normelor contabile internaționale, spre soluții de înaltă calitate, deci, pot afirma că acesta este un concept care s-a conturat relativ recent.

În timp ce armonizarea face referire la eforturi venite, mai cu seamă, din partea unui singur pol, cel național, care este îndeosebi îndreptat spre atingerea normelor contabile internaționale, convergența presupune o abordare prin prima a două aspecte; unii membri ai ISASB au obligația de a urmări legăturile pe care le au cu anumite organizații normative naționale, publice sau private, care fac parte din națiuni mari (Statele Unite ale Americii, Mare Britanie, Franța, Germania, Japonia, Canada, Australia), pentru a putea astfel realiza o analiza a exigențelor normelor în corelație cu cele emise de partenerii normalizatori naționali.

Astfel, putem aprecia faptul că, toate demersurile naționale și internaționale ce au fost făcute au avut drept scop realizarea unei convergențe a normelor naționale, dar și a celor internaționale.

În final, „convergența constituie preluarea pe plan național a spiritului IAS/IFRS/IPSAS și a cadrului conceptual, respectiv adoptarea unora din tratamentele contabile prevăzute de normele internaționale, în timp ce armonizarea, în domeniul contabil, desemnează procesul de aliniere, comparabilizare, de exemplu pe plan european, a normelor contabile ale diverselor state” .