Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 52 în total
Cuvinte : 25651
Mărime: 85.42KB (arhivat)
Publicat de: Stancu Păduraru
Puncte necesare: 8

Cuprins

  1. CAP. I. T.V.A. Impozit indirect
  2. 1.1. Noţiuni generale şi caracteristicile T.V.A.
  3. 1.2. Avantaje şi sfera de aplicare
  4. 1.3. Baza de impozitare şi cote de impozare
  5. 1.4. Regimul deducerilor
  6. 1.5. Criterii pe baza carora se determina T.V.A. datorata bugetului de stat
  7. 1.6. Pierderea dreptului de deducere
  8. 1.7. Obligaţiile plătitorilor de T.V.A.
  9. CAP. II. Organizarea controlului fiscal privind T.V.A.
  10. 2.1. Direcţia de control financiar fiscal
  11. 2.2. Atribuţii şi sarcin ale serviciului de control fiscal.
  12. 2.3. Verificări, investigaţii, măsuri dispuse de organele fiscale la plătitorii de T.V.A.
  13. 2.4. Contestaţii privind stabilirea şi încasarea T.V.A.
  14. 2.5. Corectarea erorilor şi termenelor în care pot fi revendicate drepturile statului şi ale plătitorilor referitoare la T.V.A.
  15. CAP. III. Exercitarea controlului fiscal privind T.V.A. de către Direcţia de Control Financiar Fiscal
  16. 3.1. Tipuri de control
  17. 3.2. Obiectivele controlului
  18. 3.3. Competenţele , drepturile şi obligaţiile inspectorilor şi plătitorilor de T.V.A.
  19. 3.4. Organizarea controlului şi desfăşurarea controlului
  20. 3.5. Actele de controlşi valorificarea constatării controlului
  21. CAP. IV. Accizele –obiective de control , contravenţii şi sancţiuni
  22. 4.1. Noţiuni generale
  23. 4.2. Obiective de control
  24. CAP. V. Concluzii şi propuneri
  25. Bibliografie

Extras din proiect

Cap. I T.V.A. impozit indirect

l. l. Noţiuni generale şi caracteristicile T.V.A.

T.V.A. constituie impozit general de consum care se aplicã pe fiecare stadiu al circuitului economic de producţie al produsului final, asupra valorii adãugate realizatã de cãtre producãtorii intermediari şi de producãtorul final, inclusiv distribuţia pânã la înstrãinarea cãtre consumatorul,final.

Ca atare, pe parcursul întregului proces de productie ,şi distribuţie, fricare agent economic încaseazã T.V.A. de la cumpãrãtor, din care deduce suma reprezentînd:T.V.A. aferentã materiilor prime ,si materialelor aprovizionate, serviciilor prestate, iar suma reprezentând diferenţa (soldul) o varsã la bugetul public (si o adaugã la preţul de vânyare). În realitate, T.V.A. este raportatã de la un stadiu la altul al procesului de productie ,si de distribuţie pentru a ajunge la încheierea ciclului economic, la consumatorul final. În acest. fel, producãtorul care a achiziţionat materiile prime, materialele, semifabricatele de la furnizori - deţi odatã cu livrarea lor plãteşte şi T. V. A. în cota aferentã - în fapt nu suferã o pagubã bãneascã, deoarece la vânzarea bunului va vânzarea bunului va încasa suma respectivã fiind creditat de cãtre la nivelul T.V.A. plãtite furnizorilor sãi.

Consumatorul final însã nu este creditat de cãtre stat, astfel cã el va suporta integral T.V.A. aferentã produsului final. Din aceastã cauzã T.V.A. este considerată un impozit pe consum fiind suportatã de cãtre consumator.

Valoarea adãugatã

Conform Ordonanţei Guvernului numãrul 17/2000 valoarea adãugatã este "echivalentã cu diferenţa dintre vânzãrile şi cumpãrãrile în cadrul aceluiaşi stadiu al circuitului economic."

T.V.A. deductibilã (Input tax)

Este T.V.A. inclusã în preţul pe care un cumpãrãtor îl plãteşte pentru bunurile sau serviciile pe care le achiziţioneazã pentru a le utiliza pentru activitatea sa economicã. Acest impozit (T.V.A.) poate fi dedus din T.V.A. colectatã (brutã-exigibitã) datoratã de aceeaşi persoana asupra sumei reprezentând preţul cu care vinde produsul sau serviciul executat (respectiv preul aferent bunului sau serviciului facturat).

T.V.A. colectatã (brutã/exigibilã)

Concret, este vorba de T.V.A. care face obiectul facturãrii bunurilor livrate sau

serviciilor testate. Fiind vorba de operaţiuni efectuate în contul statului, T.V.A. nu apare nici în conturile de cheltuieli, nici în conturile de venituri, ci se cuprind în conturi speciale grupate în clasa a IV-a.

T.VA. are un caracter universal deoarece se aplicã asupra tuturor bunurilor şi

serviciilor din economie, rezultate atât din activitatea curentã de exploatare, cât şi din

activitatea financiarã de fructificare a capitalurile disponibile.

În at doilea rând, T.V.A. este un impozit neutru unic. dar cu plata fracţionatã. Este eliminatã discriminarea deoarece cotele sale se aplicã asupra tuturor activitãţilor economice. Faptul cã plata este fracţionatã rezultã din aceea cã se calculeazã pe fiecare verigã (stadiu) care intervine în realizarea şi valorificarea produsului.

În al treilea rând, T.V.A. se caracterizeazã prin transparenţã. întrucât asigurã fiecãrui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaşte exact şi concret care este mãrimea impozitutui ,si a obligaţiei de platã ce-i revine.

O altã caracteristicã este unicitatea. constând în faptul cã indiferent de circuitul pe care îl parcurge materia primã pânã la realizarea produsului finit, este acelaşi ca nivel al cotei şi ca mãrime. Ca atare, T.V.A nu este dependentã de întinderea circuitului economic.

În sfârşit, o altã trãsãturã este aceea cã aplicarea T.V.A. s face numai în ţara în care produsul se consumã; deci nu unde se realizeazã produsul, ci acolo unde se consumă. În consecinlã tot ce se exportã este degrevat complet de plata acestui impozit, dar ceea ce se importã se impune în mod corespunzãtor.

Din caracteristicile examinate, rezultã cã T.VA. nu are trãsãturile unei "taxe ", fiind de

fapt un impozit indirect pe cifra de afaceri, perceput asupra valorii adãugate în toate stadiile circuitului economic, odatã cu transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor sau Iucrãrilor ori prestarea unor servicii.

l. 2. Avantajele T.V.A. şi sfera de aplicare

Prin stabilirea valarii adãugate ca obiect impozabil se evitã înregistrãrile repetate a1e

consumurilor externe (de la terţi) ale întreprinderilor productive. Practic, aceasta cuprinde marja comercialã din revânzarea mãrfurilor şi aportul industrial propriu din activitatea de exploatare.

1. T.V.A. eliminã efectele impozitelor clasice în cascadã prin aceea cã nu se mai aplicâ la întreaga valoare din fiecare stadiu al circuitului produsului, inclusiv impozitele plãtite în amonte, ci numai la partea adãugatã.

2. Prin deducerea taxei percepute în stadiile anterioare asupra produselor ,şi serviciilor achiziţionate, are loc o ieftinire a produsului final stimulând agenţii economici sã-şi extindã afacerile ,şi sã realizeze o cifrã de afaceri cât mai mare. În aceeaşi direcţie acţioneazã şi datoritã faptului cã mãrimea taxei rãmâne neschimbatã pentru aceleaşi operaţii (cota este aceeaşi) indiferent de volumul afacerilor.

3. Deoarece taxa se percepe la fiecare stadiu al circuitului economic al MĂRFII, sunt accelerate încasãrile la buget (nu se mai aşteaptã încheierea parcursului mãrfii), mai ales incitã mai puţin la fraudã pentru cã producãtarii şi comercianţii primesc facturi din care deduc impozitele plãtite deja (în acest fel pot controla dacã s-au vãrsat sumele anterior datorate).

În concluzie, adoptarea T. V.A. în practica financiarã a României poate fi consideratã o premiză pentru stimularea exporturilor şi diminuarea importurilor , pentru accelerarea circuitului economic din întreprinderi pentru stimularea investiţiilor şi creşterea productivitãţii muncii, în general pentru îmbunãtãţirea activitãţii economico-financiare a unitãţilor economice.

Toate aceste efecte se bazeazã pe faptul cã, pentru a nu suporta foarte mult timp T. V.A cumpãrãtorii de bunuri şi servicii trebuie sã devinã într-un timp cât mai scurt vânzãtori. Orice întârziere a încasãrii contravalorii mãrfurilor înseamnã, implicit, întârzierea recuperãrii sumelor vãrsate statului cu titlu de T. V.A, cu efecte negative asupra vitezei de rotaţie a fondurilor, asupra situaţiei frnanciare a unitãţii.

Trecerea la T. V.A a determinat eliminarea I.C.M.şi a diferenţierilor de cote ale acestuia şi înlocuirii lui cu un impozit stabilit numai asupra contribuţiei nete a întreprinderilor la formarea produsului social final (venitul naţional şi fondul de amortizare).

Operaţii privind :

a) - vânzãri (livrãri) de bunuri mobile;

b) - vânzãri imobiliare (sau transferul proprietãţii bunurilor imobiliare) între agenţii economici, precum şi între aceştia şi instituţii sau persoane fizice;

c) - prestãri de servicii;

d) - importul de bunuri şi servicii.

Preview document

Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 1
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 2
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 3
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 4
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 5
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 6
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 7
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 8
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 9
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 10
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 11
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 12
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 13
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 14
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 15
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 16
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 17
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 18
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 19
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 20
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 21
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 22
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 23
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 24
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 25
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 26
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 27
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 28
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 29
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 30
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 31
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 32
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 33
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 34
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 35
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 36
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 37
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 38
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 39
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 40
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 41
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 42
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 43
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 44
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 45
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 46
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 47
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 48
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 49
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 50
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 51
Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte - Pagina 52

Conținut arhivă zip

  • Controlul Fiscal privind Impozitele Indirecte.doc

Alții au mai descărcat și

Control Fiscal

CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL 1.1 Conceptul de control financiar si control fiscal Indiferent de forma...

Politica de Dezvoltare Regională în România

Introducere Politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai importante şi mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge...

Politici de dezvoltare regională în UE

POLITICI REGIONALE IN UNIUNEA EUROPEANA CAP.1 CONCEPTUL DE POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA 1.1 Introducere Politica de dezvoltare regională...

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Controlul Fiscal - Mecanism de Combatere a Evaziunii Fiscale în România

INTRODUCERE Controlul fiscal este instrumentul pe care îl au la îndemână puterile publice pentru supravegherea si determinarea prin metode si...

Studiu privind piața produselor agroalimentare

Statul de-a lungul timpului, indiferent de forma sa de organizare, şi-a creat întotdeauna un sistem de control ale cărui principale obiective au...

Management fiscal și deductibilitate fiscală

Trecerea la economia de piaţă a adus importante reforme în viaţa economică dintre care o importanţă deosebită a avut-o privatizarea, proces în care...

Controlul Financiar de Stat și Combaterea Evaziunii Fiscale

INTRODUCERE Evaziunea fiscală este unul din fenomenele economico-sociale complexe de maximă importanţă cu care statele se confruntă şi ale cărui...

Contabilitatea Taxei pe Valoare Adăugată

INTRODUCERE Funcţia financiar-contabilã a unei firme cuprinde ansamblu activitãţilor prin care se asigurã resursele financiare necesare atingerii...

Teoria generală a taxelor și impozitelor

INTRODUCERE Pentru buna desfăşurare a oricărei activităţi, la nivel macro şi microeconomic, sunt necesare o serie de resurse materiale, umane,...

Proiectare, Contabilitatea, Analiza, Raportarea și Decontarea TVA

Cuvant inainte Pentru a-si desfasura activitatile, statul are nevoie de venituri pe care si le asigura din impozite prelevate atat de la...

Contabilitatea și Controlul Fiscal privind Taxa pe Valoarea Adăugată

CAP. 1. CONSIDERAŢII GENERALE 1.1. Repere istorice După primul război mondial Franţa a trecut la impunerea indirectă (asupra cheltuielilor). La...

Ai nevoie de altceva?