Corporațiile multinaționale - principalul vector al globalizării

Introducere

Un factor de influenţă asupra activităţii companiilor după cel de-al Doilea Război Mondial a fost globalizare concurenţei. Scăderea costurilor de transport şi comunicare, intensificarea circulaţiei informaţiilor şi tehnologiilor dincolo de graniţele naţionale, eliminarea unor bariere din calea schimburilor internaţionale şi omogenizarea structurilor, toate acestea au dus la o creştere semnificativă a comerţului şi investiţiilor internaţionale şi totodată au determinat extinderea tot mai agresivă a firmelor multinaţionale pe plan mondial. Astfel, în cadrul mediului de afaceri internaţional, unul dintre fenomenele majore este creşterea puterii şi dimensiunilor firmelor cu caracter multinaţional.

Pe măsură ce devin tot mai mult o realitate contemporană, globalizarea şi firmele multinaţionale ajung unele din cele mai controversate concepte din literatura din specialitate.

Capitolul I. Globalizare - definiţie şi forme

I.1. Explicarea conceptului de globalizare

Intensificarea globalizării constituie trăsătura fundamentală a economiei mondiale la începutul secolului XXI. Ea se caracterizează prin accentuarea tendinţei de reducere şi eliminare a barierelor dintre economiile naţionale, precum şi amplificarea legăturilor dintre aceste economii. Deşi este unul dintre cei mai utilizaţi termeni în literatura de specialitate, nu se poate spune că există o definiţie general acceptată. Una dintre cele mai cunoscute este definiţia Băncii Mondiale: „Globalizarea se referă la faptul observabil că în ultimii ani o parte din ce în ce mai mare a activităţii economice la nivel mondial se derulează între persoane şi firme din ţări diferite.” Globalizarea poate fi văzută ca extinderea relaţiilor capitaliste de producţie sau ca interdependenţă crescută în cadrul sistemului economic mondial. De asemenea, presupune existenţa unei singure economii globale, cu politici macroeconomice globale. Pe lângă aceste definiţii există şi un instrument de lucru, indicele globalizării, care se calculează anual pe baza datelor despre comerţ, investiţii străine directe şi de portofoliu, veniturile (inclusiv remiterile din străinătate), volumul turismului internaţional, dar şi numărul convorbirilor telefonice internaţionale, numărul utilizatorilor de Internet sau chiar numărul misiunilor de pace la care participă fiecare ţară. Globalizarea este termenul întrebuințat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăților și problemelor din alte părți ale globului. Nu există o definiție a globalizării într-o formă universal acceptată și, probabil, nici definitivă. Motivul rezidă în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamică variabilă atingând domenii diverse ale unei societăți. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc. Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăți și în economia mondială, care rezultă din comerțul internațional extrem de crescut și din schimburi culturale. Descrie creșterea comerțului și a investițiilor datorită căderii barierelor și interdependenței dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea, aproape exclusivă, la efectele comerțului și, în particular, la liberalizarea comerțului sau la liberul schimb.