Corporatiile Transnationale

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Corporatiile Transnationale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 10 fisiere doc de 109 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ovidiu Puiu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Cap.I. TRĂSĂTURI CARACTERISTICE ALE CORPORAŢIILOR
TRANSNAŢIONALE.
Introducere.2
1.1. Procesul de transnaţionalizare.6
1.2. Scurt istoric al Corporaţiilor Transnaţionale.7
1.3. Abordări conceptuale.11
1.4. Factori care au favorizat dezvoltarea Corporaţiilor
Transnaţionale.12
1.5. Codul de conduită al Corporaţiilor Transnaţionale.14
1.6. Trăsăturile Corporaţiilor Transnaţionale.17
Cap.II. MANAGEMENTUL ŞI ORGANIZAREA CORPORAŢIILOR. TRANSNAŢIONALE
2.1. Managementul Corporaţiilor Transnaţionale.27
2.2. Organizarea Corporaţiilor Transnaţionale.30
2.3. Sisteme interne ale Corporaţiei Transnaţionale. Relaţii
ierarhice.39
Cap.III. EXPANSIUNEA CORPORAŢIILOR TRANSNAŢIONALE.
3.1. Motivaţii de expansiune.48
3.2. Modalităţi de implantare ale Corporaţiilor Transnaţionale.53
3.3. Piaţa Corporaţiilor Transnaţionale.67
Cap.IV. IMLICAŢIILE EXPANSIUNII CORPORAŢIILOR TRANSNAŢIONALE ASUPRA ECONOMIEI MONDIALE.
4.1. Relaţiile Corporaţiilor Transnaţionale cu statele naţionale.75
4.2. Corporaţiilor Transnaţionale şi Investiţiile Străine Directe.85
Concluzii.95
Bibliografie.99

Extras din document

Cap.I. TRĂSĂTURI CARACTERISTICE ALE CORPORAŢIILOR TRANSNAŢIONALE.

1.1 PROCESUL DE TRANSNATIONALIZARE

Mondializarea este un fenomen evident şi o caracteristică importantă a vieţii eonomico-sociale contemporane .

„ Faptul că un produs purtând o anumită marcă este fabricat în mai multe ţări, sau că în consiliile de aministraţie ale multora dintre cele mai mari firme pot fi găsiţi membri de naţionaliăţti diferite, numai constituie o exceptie ; tot aşa şi dacă o grevă la o înteprindere a lui General Motors din Brazilia declansează o mişcare de solidaritate la uzinele aceleaşi firme situate în puncte cardinale diferite în Australia sau Anglia ”.1

Acest univers complex este într-o oarecare măsură produsul activitaţilor tot mai ample ale corporaţiilor transnaţionale (CTN)

Structura economiei mondiale actuale, aflată în curs de globalizare reuneşte doua mari componente care se intersectează O componentă este reprezentată de economiile nationale, ca entitaţi de bază care nu sunt izolate, fiind legate prin comerţ, fluxuri financiare, investitii, schimburi stiinţifice, stabilite prin diverse tratate şi acorduri .

O parte a acestora se grupează în uniuni, diferite tipuri de alianţe economice regionale, care nu manifestă cel puţin în etapa actuală, o atracţie spre o grupare planetară. Directoratul acestei componente numită şi economie mondială cu frontiere, este deţinut de Grupul Celor 7, devenit Grupul Celor 8 din 1997 .

A doua componentă este aceea a corporaţiilor transnaţionale şi a băncilor internaţionale, care formează o reţea pe deasupra graniţelor naţionale . Această componentă mai este numită şi economie mondială tansfrontalieră sau transnaţională .

Este greu de spus dacă economia mondială va ajunge să fie dominată în viitor numai de una din cele doua componente actuale .

În afara acestora o mulţime de alte forţe operează la scară mondială, dintre acestea aş aminti : grupările sindicale transnaţionale, diverse mişcări culturale, etnice, ecologice ,

religioase, diverse organizaţii şi organisme guvernamentale şi

neguvernamentale, politice (europartidele), militare, teroriste etc

1- George Marin (coordonator )"Economie Mondială", Editura Independenţa Economicā, Brăila 1996

care se întrepătrund şi acţionează pe deasupra graniţelor

nationale.

Acţiunea acestor agenţi pe plan extranaţional are loc pe baza

unor structuri functionale, care corespund unor strategii mondiale elaborate de organizaţi fără frontiere pentru care este dificil de identificat un spaţiu teritorial unic.

Procesul de transnaţionalizare determină stabilirea unor raporturi noi între state şi firme, între puterea politica şi cea economică .Hotărârile majore care privesc prezentul şi viitorul unei ţări sau regiunii, adică acelea care se referă la alocarea resurselor, a tehnologiilor a fluxurilor financiare sunt luate acum de marile corporaţii mondiale.

O altă tendinţă în procesul de transnaţionalizare o reprezintă statele-întreprinderi care se bazează pe o dublă dependentă : pe deoparte întreprinderile au nevoie de statele locale pentru a putea face faţă competiţiei de pe pieţele mondiale, iar pe de altă parte statele au nevoie de firmele multinaţionale deoarece dezvoltarea economico-socială a acestora este direct legată de reuşita comercială a acestora .

Procesul de transnaţionalizare va duce la apariţia unei societăţi civile transnaţionale, însă transnaţionalizarea va merge mult mai departe, miza ei reală o reprezintă sfârşitul naţionalului şi începutul erei postnaţionale . Însă acest proces de transnaţionalizare nu se produce uniform şi fără contradicţii, fenomenele care se produc în multe ţări chiar dezvoltate arată că statul naţional joacă încă un rol important .

1.2. SCURT ISTORIC AL CORPORAŢIILOR TRANSNAŢIONALE

Chiar înainte de Christos, negustorii fenicieni şi greci

aveau reprezentanţi dincolo de graniţele ţării lor pentru a vinde sau cumpăra mărfuri. Însă istoria corporaţiei începe în secolul al XVI-lea, o dată cu apariţia instituţiei Cartei corporative.1 Care reprezenta acordarea de către stat a unui privilegiu pentru un grup de investitori, în vederea servirii unui scop public. Concret carta era o favoare din partea Coroanei engleze, care limita

răspunderea legală a unui investitor la cuantumul investiţiei sale,

care constituia un drept neacordat cetăţenilor individuali.

1- Alexandra Horbeţ, Anda Mazilu, Costea Munteanu „Marketing Investiţional Internţional” Editura Fundaţiei România de mâine Bucureşti 2002 pag 26

În cartă erau stabilite drepturile şi obligaţiile specifice

corporaţiei, precum şi partea de profit care urma să revină

Coroanei. Corporaţiile astfel create erau utilizate de Anglia

pentru a menţine controlul asupra coloniilor sale. Cele mai

cunoscute erau:

Compania Indiilor de Est (care la 1600 avea stabilite sucursale în toată Asia)şi Compania Golfului Hudson.

Un model al corporaţiilor transnaţionale poate fi întâlnit în imperiile comerciale şi financiare care s-au constituit la

începutul Evului Mediu, care aveau sediul central în diverse ţări europene şi înfiinţaseră birouri şi reprezentanţe în majoritatea oraşelor importante ale continentului.

Fisiere in arhiva (10):

  • BIBLIOGRAFIE.doc
  • capitolul 1.doc
  • capitolul 2.doc
  • capitolul 3.doc
  • Capitolul 4.doc
  • Concluziif.doc
  • COPERTA.DOC
  • Cuprins.doc
  • introducere.doc
  • Rezumat.doc