Costuri și Beneficii ale Creșterii Economice

I. Politicile economice. Scurtă descriere.

Politica economică este un ansamblu de obiective şi instrumente prin care statul acţionează asupra variabilelor economice, în scopul menţinerii, restabilirii sau modificării climatului economic şi social.

Politicile economice reprezintă un ansamblu de obiective, mecanisme de transmisie instrumente şi pârghii prin care statul intervine în diferite sectoare ale economiei (fiscal, monetar, industrial, agricol, social etc.)

Politicile economice exprimă ansamblul alegerilor economice al autorităţii publice, similar alegerilor economice ale consumatorului, producătorului, investitorului, etc.

Politicile economice au urmatoarele obiective generale:

- Creşterea economică.

- Ocuparea forţei de muncă - reducerea şomajului.

- Stabilitatea preţurilor – controlul inflaţiei.

- Echilibrul extern – echilibrul balanţei de plăţi.

- Controlul deficitului bugetar - datoria publică.

Oferta de politici economice provine de la partidele politice, care oferă:

- Soluţii cu caracter general la problemele economiei (ex: doctrina liberală militează pentru o prezenţă mai redusă a statului, în timp ce doctrina socialistă susţine o implicare mai pronunţată.

- Soluţii concrete cu caracter conjunctural (vizând probleme de moment ale economiei – cota unică de impozitare, pensiile, problema demografică etc).

Exista mai multe categorii de politici economice:

- Politica de creştere economică

- Politica monetară

- Politica fiscală

- Politica veniturilor

- Politici sectoriale

- Politici regionale

- Politici specifice

Implementarea politicilor economice este facută de către stat. Rolul statului se manifestă prin pârghii şi instrumente de corectare a acelor distorsiuni apărute în urma confruntării dintre interesele individului şi cele ale pieţei.

Ştiinţa economică distinge politici economice cunjunturale şi politici economice structurale.

Politicile economice conjuncturale au ca scop acţiunea pe termen scurt asupra variabilelor economice. Ele işi pot fixa obiective diferite care pot fi complementare sau contradictorii, spre exemplu: creşterea PIB, utilizarea deplină a forţei de muncă, stabilitatea preţutilor, echilibrarea balanţei externe, etc.

Politicile economice structurale au ca scop acţiunea pe termen lung asupra variabilelo economice, în sensul evoluţiei economiei şi a structurii acesteia, spre exemplu politicile sectoriale, politicile de amenajarea a teritoriului şi de protecţie a mediului înconjurator.

Politicile economice exprimă vonţa puterii publice, adică a statului şi a sistemului instituţiilor sale, de a menţine sau de a modifica situaţia economică şi socială care a rezultat şi care va rezulta, ca urmare a comportamentului agenţiilor economici pe piaţă.

Putem afirma astfel că esenţa politicii economice este o dovadă a faptului că piaţa nu poate avea, în mod exclusiv, un rol autoregulator.

II. Politica de creştere economică-SUPORTUL PROGRESULUI ŞI BUNĂSTĂRII SOCIALE

1. Aspecte generale

Analiza la nivel macroeconomic a proceselor economice a cristalizat noi concepte, printre care cele de crestere economica si de dezvoltare economica.

Începând cu anii 30 ai secolului XX s-a creat un curent favorabil pentru folosirea termenului de crestere economica, constituindu-se teoria cresterii economice. Aceasta teorie are la baza marea criza mondiala din anii 1929-1933. Reprezentantii gândirii economice clasice si neoclasice priveau si analizau economia din unghiul agentilor individuali. Criza mondiala din anii 30 i-a determinat pe acestia sa treaca de la analiza microeconomica la cea macroeconomica

În prezent circula numeroase puncte de vedere cu privire la cresterea economica. Cresterea economica se exprima prin dinamica indicatorilor macroeconomici ai rezultatelor activitatii în termeni reali, respectiv produsul intern brut, produsul national brut si venitul national corectati cu marimea deflatorului (IGP).

Politica de crestere economica reprezinta o componenta prioritara a politicii economice.Ea reprezinta ansamblul de principii si norme, de obiective , strategii si actiuni de promovare a cresterii durabile la nivel national, regional sau global.

Politica de creştere economică reprezintă ansamblul de principii şi norme, de obiective strategii şi acţiuni întreprinse de stat la nivelul macroeconomic în vederea ameliorării pe termen mediu şi lung a performanţelor economiei sintetizate în sporirea producţiei reale totale şi pe locuitor

Realizarea politicii de crestere economica se realizeaza printr o serie de politici sectoriale : politica industriala, agrara, comerciala, monetara, fiscala, sociala.

Procesul de crestere economica reprezinta motorul funadamental de crestere a standardului de viata. Cresterea economica este un fenomen complex, pe termen lung, un fenomen supus unor constrangeri precum : cresterea excesiva a populatiei; resursele limitate; infrastrctura inadecvata; utilizarea ineficienta a resurselor; interventia guvernamentala excesiva; modelele institutionale si cultura le care ingreuneaza dezvoltarea.

Întelegerea continutului procesului cresterii economice necesita luarea în considerare a urmatoarelor elemente.