Costuri și Beneficii ale Intrării României Nepregătită în Zona Euro

Partea I - Argumentele CONTRA adoptării monedei unice europene în România

1. Criterii de convergenţă. Corelaţia ciclurilor de afaceri şi convergenţa reală

Principalele dezavantaje şi costuri ale adoptării monedei euro sunt legate de pierderea a două elemente principale: independenţa politicii monetare şi independenţa cursului de schimb, ambele fiind dezavantaje care se manifestă pe termen lung şi ambele fiind instrumente care pot fi folosite pentru a ajusta economia în momentul manifestării unui şoc asimetric. În momentul renunţării la cele două instrumente în favoarea autorităţii monetare centrale şi a cursului de schimb fix, este esenţial ca economia să fie cât mai corelată cu ciclul de afaceri al zonei monetare şi, de asemenea, să dispună de alte instrumente care să poată fi folosite în vederea ajustării şocurilor existente.

Din perspectiva convergenţei nominale, criteriile care sunt respectate până în acest moment sunt cel referitor la datoria publică, unde România se situează la un nivel de 34.3% din PIB (conform Eurostat, în trimestrul 2 al anului 2011) şi cel al stabilităţii cursului de schimb, leul având o variaţie medie faţă de euro între octombrie 2011 şi octombrie 2009 de 9% (sursa: Seriile de date BNR). De asemenea, un punct interesant îl poate reprezenta evoluţia ratei inflaţiei unde pe fondul deficitului de cerere şi a scăderii preţurilor agricole România este în banda de variaţie de +/-1.5% faţă de media primelor 3 state cu cele mai bune performanţe. Ceilalţi doi indicatori necesari în vederea convergenţei nominale, rata dobânzii pe termen lung şi deficitul bugetar sunt încă departe de nivelul din zona euro, România având în 2010 un deficit bugetar de 6.9 (faţă de limita de 3% din PIB impusă prin Tratatul de la Maastricht) şi o valoare de 7.48 % în privinţa ratei dobânzii pe termen lung.

Tabel 1. Convergenţa nominală

Indicele Armonizat al Preţurilor de Consum Rata dobânzii pe termen lung Deficit bugetar Datoria publică Cursul de schimb

Inflaţie medie anuală (Octombrie 2011) Octombrie 2011 2010 2011Q2 Octombrie 2011-Octombrie 2009

Media celor mai performante 3 ţări Irlanda (1.5), Franţa (2.5), Malta( 2.4) 2.13 Media celor mai performante 3 ţări în domeniul inflaţiei Irlanda (8.1), Franţa (2.99), Malta (4.26) 5.11 Variaţie faţă de paritatea centrală pe o perioadă de 2 ani

Valoare de referinţă 3.63 Valoare de referinţă 7.11 3.0 60.0 Valoare de referinţa +/- 15%

România 3.6 7.48 -6.9 34.3 4.3238/ 4.2848 (+9%)

Sursa: BCE, Eurostat, BNR, calcule proprii

Considerăm că principalele dezavantaje ale adoptării monedei unice europene sunt datorate unei convergenţe reale scăzute. În acest sens am abordat cu ajutorul teoriei zonelor monetare optime indicatori care arată convergenţa veniturilor, a structurilor economice, corelarea ciclurilor economice, mobilitatea forţei de muncă şi flexibilitatea preţurilor, gradul de integrare financiară, diferenţialul de inflaţie şi simetria şocurilor.

a. Corelarea ciclurilor de afaceri

Evoluţia ciclurilor de afaceri se poate observa în figura de mai jos (Figura A.1.) unde sunt redate ratele de creştere ale produsului intern brut în România şi în Zona Euro cu 16 membri, serii de date trimestriale ajustate sezonier pentru perioada 1998Q1 – 2011Q2 şi unde anul 2000=100. Fiind ţară în dezvoltare, se observă că ratele de creştere ale României sunt cu mult mai ridicate decât cele ale zonei euro.

Figura A.1. Evoluţia ciclurilor de afaceri

Pentru a obţine indicele de corelaţie dintre cele două cicluri de afaceri am împărţit ciclul de afaceri în două componente, ciclică şi trend cu ajutorul filtrului Hodrick Prescott, de unde apoi am extras decalajul de producţie (Figura A.2.) al României şi al zonei euro.

Indicele concordanţei ciclurilor de afaceri a fost calculat cu ajutorul formulei de mai jos: