Creditul

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Creditul.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

1.Aspecte generale ale conceptului de credit

1.1 Introducere

Activitatea de creditare prezintă un rol deosebit în economia contemporană.Se poate afirma că dezechilibrele majore în procesele specifice acestui gen de activitate este cel care stă la baza producerii unor perturbații majore în economia mondială,un exemplu practic concludent în acest sens fiind criza din sistemul bancar,cu prelungiri în întreg sistemul financiar-economic,cauzată de lipsa lichidităților ce a decurs în primul rând din existența excesivă creditelor neperformante,cu mult peste capacitatea băncilor de acoperire a riscurilor asumate.

Economia de piață presupune existența unui sistem bancar care să asigure mobilizarea tuturor disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor temporară în desfășurarea de activități economice eficiente.Creditul este indispensabil economiei, de aceea modul de acordare are o importanță majoră, aici intervenind funcția băncii de analist financiar pentru a orienta resursele spre cele mai eficiente plasamente. În angajarea resurselor lor, băncile se confruntă cu o serie de riscuri,precum riscul de nerambursare,riscul lipsei de lichiditate,riscul variației ratei dobânzii pe piață,riscul de capital,riscul repatrierii capitalului în condițiile creditării externe - riscul valutar și riscul de țară.Acordând credite banca își asumă mai multe riscuri, acestea fiind determinate fie de calitatea celui care face împrumutul, fie de evoluția economică generală, fie de structura generală a băncii.Trebuie evidențiat faptul că performanța bancară are două dimensiuni: rentabilitate și risc, iar managementul bancar urmărește maximizarea performanțelor bancare prin armonizarea celor două obiective principale,maximizarea rentabilității băncii și minimizarea expunerii la risc,la care se adaugă încadrarea în normele de calitate și comportament prudențial.

Oferta de credite este determinată, primordial, de nivelul economisirii, influențat de nivelul veniturilor și preferințele de consum ale subiecților economici,iar cererea de credite este condiționată de trei mari factori, și anume:statul,întreprinderile și populația,factori ce sunt influențați de evoluția activității economice și de tendințele de dezvoltare a investițiilor.

1.2 Conceptul si necesitatea creditului

Creditul a apărut pe baza dezvoltării producției de mărfuri, în evoluția acesteia, într-un anumit moment, relațiile de credit depășind sfera producției și circulației mărfurilor, schimbul căpătând forma unor relații monetare.Apariția creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului, când vânzătorul preda valori de întrebuințare în schimbul unei promisiuni că va primi cândva o valoare. Acest fapt constituie o vânzare pe credit. Sub aspect economic creditul constă, deci, în cedarea unor valori de întrebuințare prezente în schimbul unor valori de primit în viitor.

Termenul de „credit” vine din limba latină, de la „creditum”, participiul trecut al verbului „credere”, semnificând încrederea celui care dă unei persoane anumite bunuri, lucrări sau servicii, că va primi în schimb valori corespunzatoare. În limba română cuvântul a pătruns în secolul XVIII, preluat din limba franceză prin cuvântul „ credit ”.Analiza apariției cuvântului evidențiază faptul că, pe măsura instituționalizării funcției monetare ca mijloc de plată, a avut loc decalarea în timp a actului de vânzare de cel de creditare,fenomen ce exprimă o conexiune directă între producator și consumator, între ofertă și cerere, și între cei doi agenți economici reprezentativi ai economiei: furnizorul și beneficiarul.

Sub alt aspect, creditul a apărut din necesitatea stingerii obligațiilor dintre diferiți agenți economici, proces căruia nu-i poate face față moneda lichidă, în această perspectivă creditul reprezentând o pârghie a desfășurării oricărui proces economic. La nivelul agentului economic se constată că pe lângă capitalul propriu acesta contractează și împrumuturi, în particular bancare, sub forma creditului. Lărgirea producției, către care tinde orice manager, crearea condițiilor pentru a rezista proceselor concurențiale și obținerea unui profit care să-i asigure desfășurarea normală a activității sunt de neconceput fără existența creditului.

În mod simplificat, creditul poate fi definit ca o formă specială de mișcare a valorilor: vânzare de mărfuri cu plata amânată sau cu transferare de monedă cu titlul de împrumut. Caracterizând specificul creditului, Virgil Madgearu scria că“prin credit se înțelege schimbul de bunuri actuale contra bunurilor viitoare, valorificarea unei obligații viitoare pentru o afacere prezentă.Deci,creditul este o afacere în care prestația și contraprestația sunt separate în timp”.Tot în peisajul literaturii monetare românești, Victor Slavescu, definește noțiunea de „credit” astfel: „creditul și operațiunea de credit constituie acel fapt economic prin care se cedează o sumă de bani efectuată la un moment dat din partea unui subiect economic, în folosința altui subiect economic, cu obligația acestuia din urmă de a restitui mai târziu, la un termen fixat, suma primită plus o sumă de bani, care se cheamă interes sau dobândă ”. Francezul Charles Gide definește creditul ca fiind „schimbul unei bogății prezente contra unei bogății viitoare”, iar profesorul F. Leitner afirmă că „prin credit se înțelege cedarea și primirea unui bun la o epocă, în credința că același bun sau altul de aceeași valoare va fi restituit la o dată viitoare,potrivit înțelegerii între părți ”.

Elementul comun care se regăsește în diferitele definiții ale creditului prezintă trei aspecte:

- Existența unei disponibilități la unii agenți economici(creditori) și acceptarea de către aceștia să le cedeze(sub forma unui împrumut) altor agenți economici( debitori );

- Pierderea temporară a unor drepturi de către cel care acordă împrumutul;

- Obligativitatea împrumutatului de a restitui împrumutul la un termen numit scadență, însoțit în mod obligatoriu de dobândă.

Astfel,potrivit legislației bancare în vigoare, noțiunea de „credit” desemnează orice angajament de punere la dispoziție sau acordarea unei sume de bani ori prelungirea scadenței unei datorii,în schimbul obligației debitorului la rambursarea sumei respective,precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice angajament de achiziționare a unui titlu care încorporează o creanță ori a altui drept la încasarea unei sume de bani.

Fisiere in arhiva (1):

  • Creditul.docx

Bibliografie

Legea 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice,cu modificările și completările ulterioare
O.U.G 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.
Heteș Gavra I., Activitatea și operațiunile instituțiilor de credit,editura Mirton ,Timișoara ,2009
Dedu V., Management bancar, Editura Didactică şi Pedagogică, 2006
Tudorache Dumitru, Monedă.Instituţii de credit, Editura Universitară,2008

Alte informatii

Tema AMS ID Anul 1 sem 2 Economie Creditul-notiuni generale ,clasificare etc