Criza datoriilor suverane

Datoria suverana reprezinta totalul datoriilor statului catre creditorii de la care s-a imprumutat.

Datoria publica totala reprezinta totalitatea obligatiilor pecuniare ale statului (guvern, institutii publice, financiare, unitati administrativ-teritoriale) la un moment dat, rezultate din împrumuturi interne si externe (în lei si în valuta) contractate pe termen scurt, mediu si lung, precum si obligatiile statului catre trezoreria proprie, pentru sumele avansate temporar în scopul acoperirii deficitului bugetar.

Datoria publica se exprima în moneda nationala sau în valuta, în functie de locul unde se contracteaza si de conditiile împrumutului.

Datoria publica totala se calculeaza si se gestioneaza separat pe cele doua forme ale sale, respectiv datoria publica interna si datoria publica externa.

Datoria publica interna constituie o parte integranta a datoriei publice totale si evidentiaza împrumuturile de stat de pe piata financiara interna, de la persoane fizice si/sau juridice, în moneda nationala sau în valute straine, precum si împrumuturile angajate de terti, cu garantia statului, nerambursate la un moment dat.

Datoria publica externa constituie, de asemenea, o parte integranta a datoriei publice totale si se defineste prin creditele externe contractate si angajate de catre stat, în nume propriu, sau de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si prin creditele externe contractate si angajate de catre alti subiecti autonomi, cu garantia expresa a statului.

Datoria suverana este reprezentata de obligatiunile interne,si cele inernationale si anume euroobligatiuni si de obligatiuni straine.

Euroobligaţiunile sunt denominate într-o altă monedă decât cea a statului în care sunt emise. Cele mai renumite euroobligaţiuni sunt Eurodollar bonds, euroyen bonds şi eurosterling bonds.Aceste instrumente sunt purtătoare atât de riscul de credit sau contrapartidă, cât şi de riscul de curs de schimb pentru potenţialii investitori.

Obligaţiunile străine sunt emise într-o altă ţară decât cea a emitentului şi denominate în moneda statului în care sunt emise. De exemplu, ofirmă din Germania emite obligaţiuni denominate în USD pe teritoriul SUA, semai numesc şi Yankee bonds.

Trasaturi caracteristice ale imprumuturilor de stat:

- Caracter contractual si voluntar

- Caracter rambursabil

- Contraprestatie (sub forma dobanzii)

Euro a fost introdus in 2002 ca moneda unica a Uniunii Europene, scopul fiind acela de a consolida legaturile comerciale din spatiul european, dar si de a crea un rival dolarului. Acumularea unor deficite bugetare masive si a unor datorii nesustenabile in unele tari de la periferia zonei euro ameninta, insa, moneda, la nici un deceniu de la punerea ei in circulatie.

Criza datoriilor suverane, care a devenit mai acuta in 2010, incepe sa puna la indoiala supravietuirea euro, astfel ca liderii zonei trebuie sa vina cu un plan de masuri fiscale si monetare coordonate, ca raspuns la criza actuala.

In continuare vom prezenta un scurt istoric al uniunii economice europene, cauzele pentru care s-a ajuns in situatia critica de astazi, dar si sansele de supravietuire a monedei unice in fata turbulentelor financiare din zona euro.

1951 – Comunitatea economica de dupa razboi

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, francezul Jean Monnet, considerat unul dintre parintii fondatori ai UE, a infiintat, in 1951, Comunitatea Europeana a Carbunelui si a Otelului, ceea ce a reprezentat primul pas pentru infiintarea uniunii economice europene.

Imediat dupa razboi, Franta era complet dependenta de rezervele de carbune care, in majoritate, ramasesera in Germania. Pentru a evita un nou conflict intre cele doua tari, Monnet a venit cu ideea ca cele doua state sa se alieze pentru a controla rezervele de carbune, astfel incat ambele sa beneficieze in mod egal de minereuri.

Acesta a fost primul pas catre blocul economic european care, 60 de ani mai tarziu, are 27 de membri si moneda comuna.