Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 36 în total
Cuvinte : 9776
Mărime: 958.76KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Extras din document

1.Introducere

În anii ’90, SUA ṣi Zona Euro au avut traiectorii similare în ceea ce priveṣte contractarea de datorii. Drept urmare, ponderea datoriilor publice în PIB a fost de 70% pentru ṭările care aveau să formeze Zona Euro ṣi 60% pentru SUA, pondere care spre sfârṣitul anilor ’90 a înregistrat scăderi, revenind la un nivel apropiat de cel din ’90 tocmai în 2007.

Criza financiară globală declanşată în anul 2007 a afectat deosebit de puternic economia ṭărilor din Uniunea Europeana, ceea ce a determinat în următorii ani apariṭia ṣi creṣterea deficitelor bugetare, precum ṣi creṣterea datoriilor suverane, ca urmare a măsurilor de relansare economică (creṣterea consumului, reducerea cheltuielilor ṣi încorporarea pierderilor aferente sistemului bancar în datoria publică). Iniṭierea unor operaṭiuni de către BCE a marcat începutul primei faze a crizei financiare globale care s-a intensificat în septembrie 2008, odată cu colapsul Lehman Brothers, afectănd Europa în aceeaṣi măsură ca ṣi SUA.

Cele două crize, ṣi anume cea din iulie 2007 respectiv cea din 2010-2011, sunt considerate a fi două crize distincte: prima, o criză financiară, a pieṭelor, iar cea de-a doua o criză a datoriilor suverane considerate a fi consecinṭa celei dintâi, în urma încercarii statelor de a stopa recesiunea asociată crizei financiare. Pe de altă parte, criza financiară ṣi cea a datoriilor publice pot fi privite ca doua crize distincte, fără influenṭa uneia asupra celeilalte, fiind astfel rezultate independente ale evoluṭiilor din sectorul public ṣi cel privat din anii ’80. Având în vedere că mediul afacerilor este unul imprevizibil ṣi supus întotdeauna la risc, o criză pe pieṭele financiare era oarecum asteptată, în timp ce criza datoriilor suverane poate fi controlată prin politicile publice care trebuie să fie aplicate în mod eficient.

Având în vedere că la nivel internațional au fost întreprinse numeroase măsuri pentru aplanarea crizei financiare la nivelul sistemului bancar, s-a simțit o ușoară revenire în prima parte a anului 2010, urmând ca în anul 2011 să își facă din nou resimțita prezența cu un impact puternic la nivelul datoriilor suverane, fenomen denumit criză sub formă de W”.

Datoriile suverane, privite ca o problemă fundamentală cu care se confruntă statele începând cu anul 2009, nu prezintă același grad de risc la nivelul tuturor statelor membre UE, astfel încât, pentru țările în curs de dezvoltare reprezintă o investiție mai riscantă, din cauza unei instabilități a guvernelor emitente de obligațiuni, în timp ce în țările dezvoltate acestea sunt considerate a fi o investiție sigură. Așadar, datoriile suverane se pot concretiza în obligațiuni cu scadență între 3 luni și 30 de ani, emise de un stat în scopul finanțării creșterii economice, acesta plătind rate de dobândă în vederea remunerării cumpărătorilor.

Făcând referire la opinia lui Keynes, conform căreia fiecare guvern trebuie să creeze condițiile necesare pentru ca cererea agregată să cunoască o creștere semnificativă, acestea trebuie să adopte permanent o poziție prin care să intervină atunci când există riscul de a se ajunge la recesiune.

2. Cadrul macroeconomic

Pe lângă avantajele adoptării monedei unice euro concretizate în transparența prețurilor, eliminarea costului de schimb monetar, facilitarea comerțului internațional și întărirea poziției Uniunii Europene pe plan mondial, există și dezavantaje analizate de eurosceptici, precum spațiul european nefiind capabil să se ajusteze uniform unui șoc economic, iar acest lucru a avut ca efect apariția unor probleme vizibile și mari pe piața muncii (cheltuielile cu salariile au înregistrat creșteri de 57% în Grecia, 40% în Spania și Italia și doar 2% în Germania).

Țările membre ale Uniunii Europene au fost nevoite să se confrunte cu o provocare majoră și anume să facă față șocurilor macroeconomice și financiare în vederea asigurării succesului monedei euro încă de la început. Eliminarea monedei naționale presupune ca politicile fiscale naționale să fie percepute ca un mijloc utilizat în promovarea politicilor macroeconomice anticiclice. Prin urmare, guvernele au fost nevoite să facă față ambelor costuri rezultate din riscurile unei crize bancare, întrucât reglementările bancare sunt considerate responsabilități naționale.

La nivel mondial, mărimea boom-ului creditului intern poate fi considerat un factor care prezice apariția crizei. Astfel, multe state, după ce s-au alăturat Zonei Euro au început să contracteze împrumuturi în monedă unică euro întrucât aceasta nu prezenta același grad de risc precum se întâmplă în trecut când statele se împrumutau într-o monedă care nu era a lor (liră sterlină, dolar american), existând posibilitatea ca această să fluctueze afectând în mod negativ țările respective.

3. Cauzele crizei datoriilor suverane

Odată cu apariția crizei financiare, fiecare stat a recurs la numeroase mijloace de redresare a economiei: creșterea eficienței cheltuielilor publice, reducerea șomajului și implicit, creșterea productivității muncii, reducerea efectelor îmbătrânirii populației, eficientizarea sistemelor publice de pensii și a societăților cu capital de stat. Astfel, prin calitatea slabă a politicilor fiscale și bugetare s-a ajuns la supraindatorarea sectorului public, fapt ce a reprezentat de fapt una dintre cauzele apariției crizei datoriilor suverane.

Preview document

Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 1
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 2
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 3
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 4
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 5
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 6
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 7
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 8
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 9
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 10
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 11
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 12
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 13
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 14
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 15
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 16
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 17
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 18
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 19
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 20
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 21
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 22
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 23
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 24
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 25
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 26
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 27
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 28
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 29
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 30
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 31
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 32
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 33
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 34
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 35
Criza datoriilor suverane - cauze și consecințe - Pagina 36

Conținut arhivă zip

  • Criza Datoriilor Suverane - Cauze si Consecinte.doc

Alții au mai descărcat și

Sistemul de Indicatori de Performanță Utilizați în Managementul Financiar

INTRODUCERE Transformările economice şi sociale la nivel global au determinat schimbarea modului de gândire şi de desfăşurare a afacerilor...

Îndatorarea și problema integrării

Cap I PREMISE CONCEPTUAL TEORETICE Diversificarea si multiplicarea continua sarcinilor si obligatiilor statului determina recursul la variate si...

Criza datoriilor suverane

Datoria suverana reprezinta totalul datoriilor statului catre creditorii de la care s-a imprumutat. Datoria publica totala reprezinta totalitatea...

Criză datoriilor suverane - cauze și consecințe

Concepte Datoria suverana reprezinta totalul datoriilor statului catre creditorii de la care s-a imprumutat. Datoria publica totala reprezinta...

Indicii Bursieri

I. INTRODUCERE Piaţa financiară poate fi definită ca fiind “locul” de întâlnire al deţinătorilor de capital , cu cei care au nevoie de...

Criza datoriilor suverane la nivelul Uniunii Europene

Criza financiară globală fără precedent și căderile economice ce au lovit economia mondială în perioada 2007-2008 au rezultat în deteriorarea...

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Riscul de țară, între liberalizarea și globalizarea piețelor

PARTEA I. STADIUL CUNOAŞTERII LA NIVEL INTERNAŢIONAL Capitolul 1. Conceptul de risc în economie 1.1. Noţiunea de risc economic şi evoluţia...

Criza Greciei

Introducere Principalul eșec al economiei mondiale din ultimele decenii ţine în continuare capul de afiș al știrilor şi publicațiilor: problemele...

Instituția Sancțiunilor în Dreptul Internațional

Cât timp relaţiile prieteneşti între naţiuni, demnitatea umană şi consolidarea păcii mondiale vor fi considerate priorităţi ale omenirii? În mod...

Criză datoriilor suverane - cauze și consecințe

Concepte Datoria suverana reprezinta totalul datoriilor statului catre creditorii de la care s-a imprumutat. Datoria publica totala reprezinta...

Relații Economice Internaționale

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN STIINTA RELATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE 1.1. Stiinta relatiilor internationale În contextul economic...

Ai nevoie de altceva?