Criza Economică între Trecut și Viitor

Criza economică între trecut şi viitor

„Să nu pretindem ca lucrurile să se schimbe dacă tot timpul facem acelaşi lucru. Criza este cea mai binecuvântată situaţie care poate apărea pentru ţări şi persoane, pentru că ea atrage după sine progrese.”

Albert Einstein

Cuvinte cheie: criză, domeniu, factor stabilizator

Abstract: Prezenta lucrare doreşte să aducă în prim plan principalele aspecte ale crizei globale prin perspectiva comportamentului uman, precum şi măsurile luate în situaţii extreme pentru a opri efectele negative ale acestor dezechilibre.

1.Introducere

1.1 Ce este criza?

La graniţa dintre secole, lumea se află în faţa unui mare şir de întrebări. Unele vin din istorie şi din problemele grave acumulate în timp pentru oameni şi naţiuni. Altele îşi au izvorul din riscurile şi necunoscutele evoluţiilor care au loc la scara întregii omeniri aflată ea însăşi la o răscruce a istoriei sale.

În linii mari, dezechilibrele suferite de omenire de-a lungul timpului (fie că acestea au fost la nivel mondial sau naţional) se datorează de cele mai multe ori unor dezechilibre economice. Indiferent de sursa lor de provenienţă (motive politice, sociale, conjuncturi istorice nefavorabile) aceste dezechilibre economice, malfuncţii care s-au făcut resimţite în diferite momente ale evoluţiei istorice, au afectat întotdeauna cursul obişnuit al lucrurilor şi au dus la schimbări de proporţii în gândirea şi practica economică.

Pentru a putea urma firul logic al celor mai reprezentative momente de instabilitate este absolut necesară înţelegerea noţiunii de criză. Aceasta este “o manifestare a unor dificultăţi (economice, politice, sociale etc.); perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări (adesea decisive) care se manifestă în societate.” Criza economică se datorează unei stări de dificultate a activităţilor economice, o ruptură, o schimbare în cadrul acestora concretizată în încetinirea, stagnarea sau scăderea activităţii economice.

Mulţi economişti au oferit teorii despre cum se dezvoltă crizele şi modul în care acestea pot fi prevenite. Din acest punct de vedere nu s-a ajuns la un rezultat acceptat de toată lumea, însă comportamentele umane în diversele faze ale crizelor sunt standard.

Cu toate că nu s-a ajuns la un numitor comun privind apariţia şi dezvoltarea fenomenului de criză s-au stabilit totuşi, mai multe tipologii ale crizelor. Ele pot fi grupate în funcţie de cauzele lor, de impactul lor şi de modul în care sunt abordate de către responsabilii politicii economice. O criză poate fi sistematică, adică globală, care se propagă instantaneu (un exemplu ar fi şocurile petroliere din anii `70). De asemenea o criză se poate forma treptat, atunci când o dificultate, la început locală, se transformă printr-un efect de contagiune într-o problemă globală.

1.2 Care sunt domeniile afectate de criză la nivelul Romaniei?

Criza economică generată la nivel global îşi pune amprenta şi asupra principalelor domenii din România. Astfel principalele domenii afectate sunt: piaţa auto, piaţa construcţiilor, piaţa agricolă, piaţa muncii, piaţă IT, piaţă asigurarilor, piaţă turismului, piaţă românească de alimente, piaţă imobiliară, piaţă industrială, etc.

Unul din domeniile în care criza ecomonică se face resimţită este piaţa auto. La sfârşitul anului 2008 specialiştii estimau că această piaţă va înregistra o scădere de 11,5% până la un nivel similar celui din 2006, din cauza crizei economice şi a actualelor condiţii de piaţă din ţară, vânzările ajungând la 300.000 de unităţi.

Piaţa IT îşi menţine comenzile, industria IT şi cea de software fiind în special cunoscute ca avînd ritmuri de creştere mari. În general, ritmurile mari de creştere merg mână în mână cu nevoile de finanţare. Ori, astăzi, finanţarea a devenit scumpă, iar piaţa e foarte prudentă. Aşadar e posibil ca pe ansamblu industria de IT şi cea de software, deşi se vor menţine în topul creşterilor faţă de alte sectoare, îşi vor reduce ritmul creşterii până când piaţa va deveni mai favorabilă finanţării creşterilor mari.

În alimentaţie rezistă firmele mari, imm-urile începând să dispară de pe piaţa de desfacere. Ca şi consecinţe ale impactului crizei asupra sectorului alimentar se pot reţine următoarele: "mărcile puternice vor rezista, chiar dacă actualii proprietari vor pleca", însă "brandurile mici pot să dispară foarte uşor de pe piaţă", se vor înregistra"scăderi ale calităţii sau ale volumului de vânzări, lipsa cererii pe piaţă sau o explozie a pieţei negre".

Operatorii din turism îşi revizuiesc strategiile de dezvoltare şi investiţii pentru anul 2009 şi se aşteaptă la scăderi uşoare ale afacerilor, ca urmare a crizei financiare internaţionale. "Va fi un control mult mai riguros asupra a tot ce înseamnă costuri, din cauza turbulenţelor de pe pieţele internaţionale, iar principala zonă unde se vor propaga efectele este cea a personalului şi a călătoriilor", ne-a declarat Florin Tancu, managerul agenţiei de turism Alto Tours. Însă efectele vor fi vizibile în piaţă mai târziu, în funcţie de viteza de apropiere a acestei unde de România.

În prima jumătate a acestui an, o mare parte din creşterea economiei româneşti a fost susţinută de construcţii, a căror evoluţie însă a depins şi de investiţiile străine. Cum pe plan mondial piaţa construcţiilor a fost lovită în plin de criză, analiştii estimează o frânare a domeniului şi în România, însă creşterea nu se va întrerupe. Piaţa construcţiilor va înregistra, pe ansamblu, în acest an, o creştere de 25-28% în comparaţie cu 2007, iar pentru anul viitor reprezentanţii sectorului construcţii estimează o creştere temperată, de circa 10%. În pofida crizei economice, construcţiile continuă să rămână în România unul dintre motoarele creşterii economice.

1.3 Factorii stabilizatori din România

Principalele metode de combatere a efectelor negative ale crizei care afectează sistemul economic naţional dar care în acelaşi timp constituie şi pilonii stabilizatori ai sistemului economic românesc sunt:

Împrumutul acordat României de către FMI: România a contractat un împrumut în valoare de 20 mld euro, format din 12.9 mld euro de la FMI, 5 mld euro de la Uniunea Europeană şi 2 mld de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Mondială. Rambursarea suportului financiar va fi făcută până în 2015. Acest împrumut reprezintă un suport pentru stabilitatea leului dar şi o sursă de lichiditate pentru sistemul financiar şi un pilon de rezistenţă pentru angajamentele ferme şi pentru restructurarea publică şi transparenţa bugetară.

Angajamentul luat de bănci privind continuitatea activităţii. Nouă bănci internaţionale care operează în România şi-au luat angajamentul de a menţine liniile de creditare şi de a continua activitatea în România şi de a acorda finanţare suplimentară dacă se va dovedi necesar. În acest fel se asigură eliminarea posibilităţii efectuării unui flux puternic de ieşiri de capital, se asigură finanţarea economiei şi a solvabilităţii sistemului bancar românesc.

Investiţiile străine directe în România au fost în primele două luni ale anului 2009 de 1.37 mld RON. Ford a investit 200 mil euro, producătorul de componente auto Schaeffler a investit 50 mil euro, Pirelli – producător de anvelope 47 mil euro. Transferurile curente au crescut cu 65% în primele două luni din 2009 (972 mil euro). În acest ritm România şi-ar putea acoperi deficitul de cont curent. În ceea ce priveşte industria auto – păstrarea competivităţii pe plan internaţional ar fi un element cheie al creşterii economice şi în acelaşi timp ar furniza locurile de muncă necesare populaţiei, reducând în acest fel rata şomajului. (R.Pal, 2009)

De asemenea planurile de investiţii din România contribuie la restabilirea încrederii în sistemul economic românesc acestea contribuind la dezvoltarea durabilă a economiei naţionale.

În acest sens Banca Europeană de Investiţii (BEI) va sprijini economia României cu 1 mld euro anual pentru proiectele de investiţii. În acest an, Ford şi Renault ar putea atrage peste 600 mil euro, credite garantate de statul român. În ceea ce priveşte volumul anual al finanţărilor acordate în România de către BERD acestea se vor majora la 500 mil euro cu posibilităţi de depăşire a acestei sume, urmând ca jumătate din aceasta să fie direcţionată către sectorul financiar.

Guvernul României a pus la punct un proiect ambiţios şi anume, un plan de investiţii în valoare de 7% din PIB, banii fiind investiţi în infrastructura din transport, educaţie, sănătate, mediu şi agricultură. Producţia Dacia operează la capacitate maximă, după ce dealerii germani au făcut comenzi pentru 30.000 de vehicule în primele 2 luni ale anului faţă de 25.000 de comenzi în 2008, o dată cu demararea programului de înlocuire a parcului auto în Germania. De asemenea, Romgaz Mediaş, unul dintre cei doi mari producători locali de gaze naturale, intenţionează să construiască o termocentrală estimată la o valoare de cca. 720 mil euro.

În perioada ianuarie-martie 2009, ARIS a înregistrat un număr de 12 intenţii de proiecte de investiţii în valoare de 719 mil euro, impactul social fiind de 3.400 noi locuri de muncă.

Conform datelor furnizate de ARIS nivelul investiţiilor străine directe în România s-a îmbunătăţit considerabil în perioada 2007-2008 şi cu un real potenţial de dezvoltare pe parcursul anului 2009 după cum am menţionat mai sus.