Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei

Proiect
8.8/10 (4 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 32 în total
Cuvinte : 12150
Mărime: 52.61KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ailenei Dorel
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE

Cuprins

INTRODUCERE 2

CAPITOLUL I – CRIZA FINANCIARA INTERNATIONALA 3

1.1. Cauzele fundamentale ale crizei 3

1.1.1. Criza creditelor subprime 5

1.1.2. Cine este de vina? 6

1.2. Marile falimente si fuzionari din SUA 7

CAPITOLUL II – EXTINDEREA CRIZEI IN ROMANIA 9

2.1. Prin ce canale s-a transmis criza? 10

2.2. Impasul economiei – dezechilibrele din Romania 11

2.3. Principalele sectoare afectate de criza 13

-sectorul constructiilor si al dezvoltarilor imobiliare

-sectorul financiar-bancar;

-piata autoturismelor;

-industria metalurgică;

-industria chimică;

-industria constructoare auto;

2.4. Cum afecteaza criza strategia de adoptare a monedei Euro? 14

CAPITOLUL III – SOLUTII SI MASURI ANTICRIZA 15

3.1. Politica monetara si fiscala 17

3.1.1. Ce propune Banca Nationala a Romaniei? 18

3.1.2. Ce solutii aduce Guvernul? 19

3.2. Acordul cu FMI: avantaje versus dezavantaje 20

CONCLUZII 22

BIBLIOGRAFIE 23

Extras din document

INTRODUCERE

Anul 2009 atât de imprevizibil, precum capitalismul însuşi. Mânaţi de prosperitate şi de instinctul de a evolua rapid, oamenii au fost puşi în faţa unui „experiment” de proporţii, şi anume: stimularea lăcomiei consumului prin credite.

„Criza economică actuală pune în cumpănă paradigmele modernităţii obsedate de randament. Excrescenţe ale liberalismului lipsit de adversar, creşterea economică fără obiective sociale şi dereglementarea absolută a pieţelor constituie doar câteva dintre cauzele crizei globale”. (M. Dinu, 2008)

Lasând de o parte explicaţiile ideologice - care cuprind o arie mult mai vastă de teorii şi concepţii ce încearcă să explice acest fenomen -, să ne întoarcem undeva în trecut, în perioada anilor de expansiune economică, în care atât ţările emergente, cât şi cele supra-dezvoltate, au cunoscut o fază de crestere economica fără precedent în istoria omenirii. De ce „fără precedent”? Pentru că, deşi aceste baloane euforice par să apară cu o oarecare regularitate pe pieţele capitaliste (financiar-bancare, imobiliare etc.), ele par sa fie tot mai artificiale, mai brutale şi mai costisitoare.

În lucrarea de faţă urmează să analizăm cauzele, efectele, consecinţele, dar si soluţiile care ar putea să pună capăt acestei crize economice – supranumită şi „criza globală a creditului” sau „criza creditelor subprime.

Pornind de la încadrarea în spaţiu şi timp a începutului recesiunii, vom încerca să urmărim cum şi-a extins această criză efectele nocive asupra economiei României, în cat timp, prin ce canale, şi cât de tare a afectat-o, având în vedere că oricum România se afla într-o perioadă de tranziţie care îşi tot amână finalizarea, datorită proastei coordonări a procesului de creştere economică susţinută si a celui de „catchig-up”.

CAPITOLUL I

CRIZA FINANCIARĂ INTERNAŢIONALĂ

1.1.Cauzele fundamentale ale crizei

Globalizarea economiei mondiale face ca evolutiile economice dintr-o tara,

spre exemplu SUA, sa influenteze si sa fie influentate de evolutiile economice din alte tari. Deoarece SUA continua sa reprezinte cea mai mare economie la nivel mondial, fluctuatiile din aceasta tara pot sa aiba un efect considerabil asupra restului lumii.

Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a fost un prilej bun pentru americani de a arăta lumii unde se s-a născut si unde va persista puterea, pe o perioadă, crezută până acum, nedeterminată. Pornind de la ideea relansării economiei întregii lumi - prin planul reconstrucţiei Sistemului Monetar International (SMI) expus în cadrul Conferinţei de la Bretton-Woods, 1944 - SUA au reuşit să îşi stabilească prorităţile de acaparare a economiei întregii lumi, transformându-se într-un stat corporatist, într-o super-putere a lumii, aproapre indestructibilă.

In ultimii 20 de ani , SUA a fost considerata motorul principal al cresterii economice, cand economia care, „se gripeaza” , transmite tuturor celorlalte „raceala”. Daca la sfarsitul anilor 1990 economia SUA crestea rapid, menajele si firmele americane cumparau din ce in ce mai multe bunuri din strainatate, la finele anului 2000, au aparut tot mai multe semnale ale unei posibile intrari in recesiune a Statelor Unite ale Americii. Firmele straine erau ingrijorate ca incetinirea cresterii in SUA va conduce la reducerea vanzarilor catre aceasta tara, reducerea profiturilor si aparitia de falimente. Cursurile principalelor actiuni au suferit pierderi, bursele au avut caderi, monedele au suferit deprecieri majore.

Scenariul s-a repetat in 2007 si are repercursiuni in anul 2008. Acum un an , presedintele Rezervelor Nationale ale SUA , Ben Bernanke, a avertizat ca datoriile rau-platnicilor din sectorul creditelor ipotecare acordate celor cu un istoric indoielnic ajung pana la 100 de miliarde de dolari. Oficialul american a insistat asupra situatiei de criza in care se afla in prezent piata imobiliara din SUA si temerilor din ce in ce mai mari legate de repercursiunile pe care le avea cresterea numarului americanilor aflati in incapacitate de plata a ipotecilor, care a dus la falimentul a 30 de creditori.

Ceea ce deosebeşte această criză de toate celălalte a fost faptul că a reuşit să paralizeze simultan aspecte majore atât ale sectorului bancar, cât şi ale celui de intermediere a valorilor mobiliare. „În general, economiile de piaţă depind hotărâtor de capacitatea mijlocitorilor financiari de a muta economisirile societăţii în investiţii productive. În trecut, când un canal de intermediere fie de pe piaţa serviciilor bancare comerciale, fie de pe cea a valorilor mobiliare s-a blocat, celălalt a venit să-l suplinească, adeseori surprinzător de eficient.” (Alan Greenspan, 2008).

Aşadar, incepand cu vara anului 2007. Joi, pe 9 august, banca franceză BNP Paribas a suspendat treanzacţionarea valorilor pe trei dintre fondurile sale mutuale, declarând că nu mai poate evalua activele acestor fonduri, fiindcă piaţa pentru ele se evaporase. În doar câteva ore, pieţele pentru credite pe termen scurt din întreaga lume intraseră practic in convulsie. În ciuda eforturilor tutror băncilor centrale importante ale lumii de a pompa lichidităţi de miliarde de dolari în sistemul bancar, prima criză financiară în toată puterea cuvântului a secolului XXI se declanşase.

Problema fundamentala a fost stabilirea unui pret subevaluat al riscului in toata lumea – o anomalie care s-a amplificat din ce in ce mai tare, in cei cativa ani anteriori.

Asa cum arata si Joseph Stiglitz, au existat patru motive fundamentale care au generat criza economico-financiară în care ne aflăm:

1) Înlocuirea, în 1987, a lui Paul Volcker din funcţia de preşedinte al Rezervei Federale (Fed) cu Alan Greenspan care, la solicitarea preşedintelui republican Ronald Reagan, a deschis „robinetul” politicii monetare, fără a pune în mişcare şi ce-a de-a doua funcţie a băncii centrale şi anume cea de reglementare-supraveghere. Expansiunea monetară necontrolată „prezidată de Greenspan” a generat două “baloane” financiare: cea din IT (criza „dot com”) din anii 90 şi cea imobiliară din prezent.

2) Promovarea filozofiei dereglementării, care şi-a continuat acţiunile cu costurile pe care le resimţim în prezent şi pe care le vom plăti şi în anii următori. Astfel, în anul 1999, a fost abrogat Glass Steagal Act, lege care era în vigoare încă din anul 1933 (promovată sub administraţia Roosevelt) şi care separa cu stricteţe competenţele băncilor de investiţii (investment banks) de cele ale băncilor comerciale (care atrăgeau depozite de la populaţie şi aveau dreptul să acorde în contrapartidă numai credite). Prin abrogarea legii menţionate s-a permis şi băncilor comerciale să facă investiţii cu grad ridicat de risc, ca şi băncile de investiţii, punând astfel în pericol stabilitatea lor şi implicit a resurselor atrase ca depozite de la persoanele fizice şi juridice, si care, în final, au fost pierdute, fiind necesară intervenţia statului.

3) Administraţia Bush Jr. a efectuat celebra „reducere a impozitelor pentru cei bogaţi” care, coroborată cu deschiderea robinetului cu bani de către Fed, a accentuat tendinţa „traiului pe credit” al americanilor (cei bogaţi au vrut şi mai mult, iar celor cu venituri medii şi modeste, pentru a nu protesta social, li s-a dat acces la credite în condiţii nereglementate prudenţial, generându-se criza subprime). Altfel spus, anticipând situaţia din România, în SUA s-au înregistrat efecte similare cotei unice, când beneficiarii acestui sistem de impozitare au avut acces la credite mai mari pentru satisfacerea unor nevoi extravagante, iar perdanţii cotei unice au avut „şansa” accesului, nu ca în America la o casă din lemn şi plastic, ci la câteva bunuri necesare gospodăriei ( obiecte casnice, eventual automobile), prin aşa-zisul credit „cu buletinul”.

4) Reglementarea slabă şi practicile incomplete ale agenţiilor de rating şi ale societăţilor de audit, care au permis amplificarea riscurilor în sectorul financiar şi al companiilor, îngreunând „nota de plată” pentru contribuabili în prezent.

1.1.1 Criza creditelor subprime

Factorul declansator al acestei crize poate fi restrans, mai exact, la pierderile imense suferite asupra creditelor ipotecare amricane de tip subprime securizate.

Ipotecile subprime (subprime mortgages) sunt imprumuturi care se adreseaza persoanelor care nu indeplinesc conditiile pentru imprumuturile ipotecare normale, acestea avand dobanzi si comisioane mai mari (de aici si denumirea de subprime). Dobanzile erau insa mai mici in primii ani si cei care contractau aceste imprumuturi erau linistiti spunanduli-se ca oricum isi vor putea refinanta peste cativa ani imprumuturile la rate mai bune. Problema a venit o data cu caderea preturilor imobiliarelor, bancile refuzand sa mai refinanteze imprumuturile din cauza scaderii gradului de acoperire cu garantiile, tot mai multi detinatori de ipoteci subprime nemaiputand sa isi plateasca ratele si au pierdut locuintele in favoarea bancii care la randul ei nu a putut sa le vanda mai departe.

Preview document

Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 1
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 2
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 3
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 4
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 5
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 6
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 7
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 8
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 9
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 10
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 11
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 12
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 13
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 14
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 15
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 16
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 17
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 18
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 19
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 20
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 21
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 22
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 23
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 24
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 25
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 26
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 27
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 28
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 29
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 30
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 31
Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei - Pagina 32

Conținut arhivă zip

  • Criza Economica Mondiala si Efectele asupra Romaniei.doc

Alții au mai descărcat și

Globalizarea - Proces dominant la nivelul economiei mondiale

Mediul înconjurător în care îşi desfăşoară activitatea organizaţiile devine tot mai turbulent, astfel organizaţiile trebuie să înveţe să se...

Criza Economico-Financiara Actuala si Implicatiile Acesteia asupra Pietelor Emergente

INTRODUCERE ACTUALITATEA TEMEI LUCRĂRII Aproape în orice domeniu al activităţii umane există preocupări privind disfuncţionalităţile care pot să...

Crize financiare

Cuvânt de început, Deşi crizele pot fi asociate cu liberalizarea financiară, dovezile empirice sugerează faptul că ele sunt un fenomen complex,...

Marea Criză Economică și Actuala Criză Economică

CAPITOLUL 1 - Termenul de „criză”, forme şi caracteristici În primul rând ar trebui să definim ce este aceea o criză. Trebuie spus că în evoluţia...

Crize Economice și Politici Anticrize

Introducere Orice cunoaştere după natura sa este istorică, iar activitatea oamenilor se bazează pe experienţa generaţiilor precedente. Principiul...

Efectele Crizei Financiare

Criza financiară şi economică actuală pare să fie fără precedent în ultima jumătate de secol. Recesiunea economică se extinde în SUA, Europa şi...

Management Financiar Bancar - Criza Economico-Financiara din Romania in Contextul Globalizarii - Cauze, Efecte, Solutii

Odată cu apariţia revoluţiei industriale ca formă principală de progres şi dezvoltare a societăţii şi creşterii calităţii vieţii, au apărut...

Indicatorii Crizei

Argument Criza economică mondială actuală a afectat milioane şi milioane de oameni din diferite domenii şi din diferite categorii sociale....

Te-ar putea interesa și

Criza Economico-Financiara Actuala si Implicatiile Acesteia asupra Pietelor Emergente

INTRODUCERE ACTUALITATEA TEMEI LUCRĂRII Aproape în orice domeniu al activităţii umane există preocupări privind disfuncţionalităţile care pot să...

Analiza Economiei Romaniei in Perioada Pre si Post Aderare

Introducere România este unul dintre statele europene în curs de dezvoltare, cu o perioadă de tranziţie prelungită. Lucrarea de faţă îşi propune...

Istoria Economica a Romaniei

CAP I. CIVILIZATIA MATERIALA A GETO-DACILOR SI VIATA ECONOMICA IN DACIA ROMANA. CIVILIZATIA MATERIALA A GETODACILOR. Spatiul carpato...

Economie Mondiala - Romania

1. Descrierea Romaniei 1.1. Asezare România este organizata din punct de vedre politic ca republica fiind un stat situat în Europa, la...

Criză economică

INTRODUCERE Lucrarea de față își propune să trateze un subiect de interes național: efectele crizei economice mondiale asupra economiei românești....

Efectele Crizei Financiare Asupra Sistemelor de Asigurări Sociale

Introducere Economia mondială trece în aceste momente prin cea mai aspră criză economică din ultimii 50 de ani, o criză ce se resimte pe toate...

Efectele crizei economice asupra pieței muncii

1. Introducere “Trei giganti americani din domeniul financiar-bancar se clatina. Bursa de la Bucuresti a avut cea mai mare scadere din debutul...

Asemănări și Deosebiri între Criza Economică Actuală și cea din 1929

Introducere Economiștii definesc crizele financiare ca fiind o formă de manifestare a crizelor bancare, cu impact asupra stabilității financiare...

Ai nevoie de altceva?