Criza financiară actuală vs criza anilor 30

Introducere

Aproape în orice domeniu al activităţii umane există preocupări privind disfuncţionalităţile care pot să apară în interiorul lui şi, de aceea, se studiază cauzele, modul de apariţie şi manifestări a acestora, consecinţele lor. Crizele sunt astfel de disfuncţionalităţi. Ele au implicaţii majore în viaţa şi activitatea oamenilor, cu consecinţe şi urmări întotdeauna nedorite.

Pentru multi oameni actuala criza economica a venit ca o sageata din albastrul cer. Intre timp, experti din intreaga lume au avertizat inca din 1970 ca economia globala se indreapta catre o criza de proportii la inceputul secolului XXI.

Economiştii analizează criza după criterii specifice, atribuindu-i caracteristicile unor fenomene cu urmări nefaste pentru organizaţii, instituţii şi grupuri sociale afectate: inflaţia, şomajul, stagnarea, recesiunea etc.

În lucrarea de faţă am studiat Criza Financiara Actuală raportată la Marea Depresiune din anii 1929-1933, pentru a realiza dacă există sau nu o asemanare între acestea, dacă istoria se repeta şi dacă putem imprumuta cateva dintre măsurile aplicate în acea perioadă pentru a putea ieşi din această criza care ne afectează pe fiecare în parte.

Această problematică este analizată în cadrul celor două mari capitole, pornindu-se de la cateva noţiuni teoretice cu privire la crize, în general, care sunt cauzele şi efectele acestor crize, precum şi managementul acestora, continuându-se apoi cu un studiu de caz concis, raportând Criza Financiară Actuală la Marea Depresiune, prezentând fiecare criză în parte, cu cauzele si efectele ei.

În cadrul studiului de caz am încercat sa evidenţăm faptul că, o noua arhitectură financiară va avea loc, iar in final, în cadrul concluziilor am dorit să trecem în revista ceea ce trebuie sa invătăm de pe urma acestei mari crize şi cine vor fi câştigătorii acestei crize.

Capitolul 1. Considerente teoretice ale crizei

„Într-o lume plină de nervozităţi, în care riscurile de toate tipurile îşi amplifică şi modifică profilurile, în plină furtună financiară, fiecare săptămână aduce câte ceva nou şi imprevizibil în legătură cu criza financiară mondială. În aceste condiţii, triunghiul monetar dolar-euro-yen pare mai curând un proiect politic dintr-unul financiar-economic ”.

P. Mandu

Mișcările ascendente și descendente ale producției, inflației, ratelor dobânzii și ocupației formează ciclul economic care influențează toate economiile de piață.

Activitatea economică nu cere o evoluţie liniară ci suportă creşteri şi scăderi ale volumului şi ritmului activităţilor pe o perioadă de timp atât în diferite sectoare economice cât şi în ansamblu. Dacă luăm, spre exemplu, turismul, producţia vegetală şi zootehnică, construcţiile etc., vom observa că după o perioadă de intensă activitate, urmează o perioadă de reduceri importante ale producţiei, gradului de ocupare şi folosire a mijloacelor de producţie. În teoria economică ciclicitatea apare ca trăsătură de bază a activităţii economice şi delimitează acest fenomen în fluctuaţii sezoniere, accidentale şi ciclice.

Fluctuaţiile sezoniere se derulează, de regulă, pe parcursul unui an şi se explică prin influenţa factorilor naturali şi evoluţia preferinţei consumatorilor pe durata unui an. Aceste tipuri de fluctuaţii se reproduc, cu o anumită regularitate de la un an la altul.

Fluctuaţiile întâmplătoare (accidentale) sunt generate de evenimente neaşteptate (dezastre, convulsii sociale grave, decizii ale unor agenţi economici, starea de spirit surprinzătoare a populaţiei).

Fluctuaţiile ciclice sau, mai bine spus, ciclurile economice, sunt determinate de factori ce ţin de funcţionalitatea activităţii economice, de interdependenţele componentelor sale. Evoluţia principalelor fenomene economice este pulsatorie, se derulează sub formă ondulatorie, are un caracter ciclic. În caracterizarea ciclicităţii, ca formă de mişcare a activităţii economice, se porneşte de la succesiunea şi repetabilitatea în timp a unor stări ale economiei care seamănă, în linii generale, de la un ciclu la altul. Ciclurile economice definesc „alternanţa fazelor de expansiune şi a celor de contracţie ale activităţilor economice de ansamblu, ce presupun o periodicitate, succesiune şi o amplitudine relativ identice”.

Un fenomen atât de complex precum ciclul economic care afectează și influențează toate aspectele sistemului economic nu poate fi rezultatul unei cauze unice. Experiența crizelor economice de-a lungul anilor, ca fază descendentă a cilcului economic a creat mutații fundamentale în planul politic, al ideilor și mai ales în sfera curentelor de gândire.

Cum arată traiectoria unei economii normale?