Criza Greciei

Introducere

Principalul eșec al economiei mondiale din ultimele decenii ţine în continuare capul de afiș al știrilor şi publicațiilor: problemele economiilor naționale şi conflictele între state continuă să se înmulțeasca, ieșirea din această situație întarzie să apara iar, în acest timp, deficitele şi datoriile statelor continuă să crească.

Prin elaborarea acestei lucrări îmi propun să analizez declinul economic al Greciei prin înțelegerea contextului european şi cauzelor interne care au dus la apariția acestui fenomen, dar şi analizarea dacă Grecia ar mai trebui menţinuta în Zona Euro.

Dacă falimentul faimoasei bănci americane de investiții Lehman Brothers din 2008 a zguduit sistemul financiar şi implicit întreaga economie a Statelor Unite ale Americii, în Europa semnalul de alarma era tras de Grecia, care anunţa încălcarea Pactului European de Stabilitate prin falsificarea rapoartelor oficiale privind deficitul bugetar şi datoria publică.

Spre deosebire de situaţia actuaă în care ieşirea din Zona Euro a unei ţări cu probleme bugetare grave reprezintă un subiect aprins, cu puţin timp în urma ipotezei divizării Zonei Euro era complet exclusă în mediile oficiale.

Criza financiară din Grecia are rădăcini încă din 1998, când U.E. a cerut ţărilor membre să prezinte raportul cu privire la îndeplinirea criteriilor de convergenţă;la acel moment, Grecia era ţara cu cel mai mare deficit bugetar, cu o inflaţie mare, cu datorie public mare, precum şi o rată a dobânzii pe termen lung mare şi a fost singura ţară membră U.E care nu a trecut la euro. În următoarea perioadă, Grecia a realizat mai multe tranzacţii de tip currency swaps cu Goldman Sachs, astfel declarând o datorie public mai mică, precum a şi raportat multe alte cheltuieli guvernamentale mai mici decât erau în realitate. Franţa şi Germania au reacţionat puternic dar diferit la actuala criză din Grecia şi s-au propus soluţii diferite. În prezent Guvernul de la Atena se străduie să dea curs solicitărilor venite dinspre Uniunea Europeană care îi cer să pună ordine în politica fiscală şi să treacă la măsuri drastice de austeritate. Planul de salvare a Greciei prevedea ca Fondul Monetar Internaţional să participe, la nevoie, la acordarea de posibile credite în valoare de miliarde, alături de U.E.

I. Prezentarea Greciei

Grecia, sau Republica Elenă, este o ţară din sud-estul Europei, situată în Peninsula Balcanică, la sud de Bulgaria, Macedonia şi Albania, şi la vest de Turcia. Are un litoral de 13.676 km la mările Egee, Ionică şi Mediterană. Această ţară este una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă, datorită staţiunilor de o frumuseţe iesită din comun, a numărului mare de insule, dar şi a faptului că litoralul grecesc oferă unele dintre cele mai frumoase locuri pentru relaxare şi distracţie, dat fiind şi faptul că marea este foarte limpede şi pe alocuri are nuanţa turcoaz.

Considerată de mulţi drept leagănul civilizaţiei occidentale, Grecia are o istorie lungă şi bogată, care şi-a răspândit influenţa pe trei continente. Ca atare, este locul de naştere al democraţiei, filozofia de Vest, Jocurile Olimpice, literatura de Vest, a istoriografiei, ştiinţe politice, principalele principii ştiinţifice şi matematice, şi drama de Vest, inclusiv atât tragedie cât şi comedie.

Templele se impun prin simplitate şi perfecţiune artistică ca şi sculpturile şi picturile. Literatura greacă este plină de nume cu greutate: Homer, Hesiod, Eschil, Pericle, Sofocle, Euripide, Aristofan. Filozofii greci sunt şi ei reprezentativi: Tales din Milet, Heraclit, Pitagora, Socrate, Platon, Diogene, Aristotel. Istoria este ilustrată de Herodot, Tucidide. Muntele Athos, simbol al creştinismului, este un permanent loc de pelerinaj pentru credincioşii din întreaga lume.

Grecia este o ţară dezvoltată, membră a Uniunii Europene începând cu 1981, membră al Uniunii Economice şi Monetare al Uniunii Europene începând din 2001, NATO din 1952, the OCDE din 1961, un membru fondator al Cooperării Economice pentru Marea Negră şi un membru al ASE din 2005.

Atena este capitala, iar Salonic, Patras, Heraklion, Larissa, Volos, Ioannina, Kavala, Rodos, Chania şi Serres sunt unele din marile orase alte ţării.

Localizare: Republica Elenă este situată in Sud-estul Europei, în extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice. Se învecinează la nord cu Albania, Macedonia, Bulgaria şi Turcia, pe o lungime totală de graniţă de 1.228 km., la est cu Marea Egee, la sud cu Marea Mediterană şi la vest cu Marea Ionică. Lungimea de coastă este de 13.676 km

Suprafaţă: Total: 131.940 km2, din care 13.676 km2 acoperiţi de apă.

Relief: Grecia continentală are un ţărm sinuos cu golfuri şi peninsule, masivele muntoase ocupă cca. 4/5 din teritoriu iar câmpiile ocupă suprafeţe însemnate în partea de nord. Grecia insulară cuprinde cca. 2 000 de insule grupate în arhipelagurile Sporade, Ciclade, Ionice, din care sunt locuite permanent 700.

Climă: Clima este mediteraneană, cu veri toride (temperaturi medii în iulie: 27°C), temperate de brize pe litoral şi de altitudine în restul ţării. Iernile sunt umede, blânde (temperaturi medii în ianuarie: 10°C), ploioase în sud şi aspre, cu zăpezi, în munţii din nord.

Populaţie: 10.601.527 locuitori. Speranţa de viaţă de 78,44 ani (bărbaţi 75,89 ani, femei 82 ani) este cea mai mare din tarile Uniunii Europene.

Fus orar: GTM+2.

Limba oficială: Greaca.

Capitala: Atena –3.096.000 de locuitori. Datorită extinderii Atenei şi Pireului (peste 1.500.000 locuitori), s-a format aglomerarea urbană Atena - Pireu, care, împreună cu locuitorii din împrejurimi (consideraţi că locuiesc în zona rurală a Atticii), numără peste 5 milioane de locuitori (circa 50% din întreaga populaţie a Greciei).

Împărţire administrativă: Grecia este formată din 10 regiuni împărţite în 51 de districte şi o regiune autonomă.

Ziua naţională: 25 martie – aniversarea proclamării independenţei (1821).

Alte sărbători naţionale care sunt zile nelucrătoare: 1 Ianuarie, 6 Ianuarie, 25 Martie, 28 Aprilie, 24 Iunie, 15 August, 8 Septembrie, 28 Octombrie, 25-26 Decembrie, 31 Decembrie şi trei zile de Paşte.

Religie: ortodoxă (97,6%), musulmană (1,3%), romano-catolică (0,4%), protestantă (0,1%), altele (0,6% - categorie în care sunt incluşi şi evreii). Biserica Ortodoxă a Greciei este autocefală, dar indisolubil legată doctrinar de Biserica de la Istanbul (Constantinopol), Patriarhia Ecumenică.

În Peninsula Halkidiki, în partea de sud-est a Macedoniei, se află Muntele Sfânt (Athos), o comunitate mânăstirească autonomă. Conform autorităţilor elene, Muntele Sfânt (Agion Oros) este considerat o comunitate “alcătuită din mânăstiri ale Bisericii Ortodoxe Elene”, numele de “schit românesc”, “mânăstire rusească” etc. reprezentând doar preponderenţa călugărilor români, respectiv ruşi, aflaţi în schitul sau mănăstirea respectivă.

Diaspora elenă : Este estimată la 5.607.000, din care: 3.000.000 în S.U.A., 700.000 în Australia, 600.000 în ţările din spaţiul ex-sovietic., 350.000 în Canada, 300.000 în Germania, 212.000 în Marea Britanie, 100.000 în Africa de Sud, 35.000 în Franţa, 25.000 în Bulgaria, 21.000 în Italia, 14.000 în România, 8.000 în Suedia ş.a.m.d. Diaspora elenă este foarte bine organizată şi activă. În afara Secretariatului General pentru Diaspora funcţionează un Consiliu al Diasporei Elene şi un Parlament Mondial al Elenismului.

Moneda naţională: Începând de la 1 ianuarie 2002, Grecia a aderat la moneda unică euro €.

Imnul naţional: „Ymnos eis tin Eleftherian” (Odă Libertăţii), pe versurile cunoscutului poet

Dionysios Solomos, este considerat a fi cel mai lung imn naţional, cu 158 de strofe. Inspirat de Revoluţia greacă de la 1821, declarat imn naţional în 1864. Adoptat şi de Republica Cipru ca imn naţional.

Drapel: Nouă dungi orizontale de dimensiuni egale, dispuse alternativ în culorile alb şi albastru. În partea stângă sus, o cruce albă, într-un pătrat albastru reprezintă ataşamentul statului grec faţă de religia ortodoxă şi recunoaşterea rolului ortodoxiei în formarea statului grec modern

Membră: Eurozone, NATO, EBRD, EIB, IBRD, IMF, IMO, Interpol, OECD, UN, UNCTAD, UNESCO, WHO, WTO, CERN.