Cultura Băncii Carpatica

INTRODUCERE

Banca Comercială Carpatica a fost înfiinţată într-o perioadă în care lumea bancară românească se confrunta cu o serie de probleme majore (1999) în care cuvinte precum: restructurare, criză, faliment, privatizare, faceau parte din vocabularul cotidian al tuturor.

În peisajul bancar românesc a apărut Banca Comercială Carpatica, care a adus un suflu proaspăt, o echipă tânără cu deschidere spre noi orizonturi.

Pentru a fi mereu la înălţime banca urmăreşte cu consecvenţă modul în care produsele şi serviciile instituţiei ţin pasul cu cele ale celor mai performanţi concurenţi din acest domeniu şi este pregătită, în orice moment, să facă propuneri prompte şi bine fundamentate de îmbunătăţire. De-a lungul anilor, prin inovaţie Carpatica a obţinut cele mai bune rezultate.

Dezvoltarea pieţei financiare din România a impus o competiţie acerbă în rândul instituţiilor bancare din ţara noastră. Strategiile din ce în ce mai performante ale managementului bancar au determinat, de asemenea asumarea unor responsabilităţi crescute în ceea ce priveşte preocuparea faţă de nevoile tot mai exigente ale clientului.

Banca Comercială Carpatica a demonstrat că reprezintă o institutie cu performanţe manageriale de excepţie, un loc in care clientul gaseşte tot ce îşi doreste şi mai ales ceea ce se potriveşte cel mai bine nevoilor sale.

Carpatica promovează şi încurajează inteligenţa românească, capitalul uman şi financiar autohton.

Banca Comercială Carpatica a dovedit că este o prezenţă din ce in ce mai activă pe piaţa bancară românească bucurându-se de încrederea lumii financiare naţionale şi internaţionale, fiind un partener credibil şi performant.

CAPITOLUL I

POZIŢIONAREA BĂNCII COMERCIALE CARPATICA ÎN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

I.1 ISTORICUL ŞI CULTURA BĂNCII CARPATICA

Istoria băncii porneşte de la Sibiu şi este legată puternic de inima României. Sibiul nu a dus lipsă niciodată de oameni cu iniţiativă, de oameni cu bani sau de oameni tenace. Aceste calităţi au fost hotărâtoare în fondarea la Sibiu, în 1872, a Băncii Albina, avându-l ca ctitor pe dascălul Visarion Roman.

La o distanţa de 125 de ani de momentul apariţiei primei bănci cu capital în întregime autohton nu numai din Transilvania, ci din toate teritoriile româneşti, apare în mintea unui important om de afaceri sibian, Ilie Carabulea, ideea de a se pune temelia unei bănci cu sediul central la Sibiu. Era în primăvara anului 1996, când domnia sa, având asentimentul unui om cu experienţă bancară şi financiară, Nicolaie Hoanţă, a decis canalizarea tuturor energiilor care se puteau alătura proiectului. S-a pornit de la ideea că, în cei cinci-şase ani de economie de piaţă, pe de o parte, mulţi oameni de afaceri acumulaseră sume semnificative care puteau fi investite, iar pe de alta parte, mersul sigur al economiei româneşti către integrarea în economia europeană cerea sprijin în domeniul finanţării afacerilor existente şi a dezvoltării unora noi.

Drumul nu a fost nici neted nici scurt, pentru că au trebuit să treacă trei ani între momentul introducerii primei documentaţii la avizare de către BNR şi obţinerea avizării constituirii Băncii Comerciale Carpatica.

Prima etapă a culturii BCC a urmărit sădirea încrederii salariaţilor băncii în perspectivele deschise de noua instituţie bancară în privinţa accesului lor la reglementari clare şi profesioniste, a impunerii băncii în piaţă şi creşterea activităţii acesteia pentru a asigura nu numai stabilitatea locurilor de muncă, ci şi creşterea numărului acestora. Această etapă a fost depăşita cu mult succes, mărturie stând dezvoltarea ulterioară puternică, colectivul băncii adăugând an de an noi membrii valoroşi care au împărtăşit imediat sau relativ repede sistemul nostru de valori.

Ulterior, în etapa următoare s-a adoptat Codul de conduită al angajaţilor băncii care stabileşte cadrul general de desfăşurare a activităţii angajaţilor BCC, insistând pe raporturile acestora cu partenerii de afaceri, cu colegii, cu banca şi cu concurenţa. El reprezintă o componentă esenţială a culturii instituţionale a BCC, iar aplicarea standardelor de comportament promovate este permanent monitorizată şi îmbunătăţită la toate nivelele.