Cum influențează prețul petrolului, aurului și al materiilor prime modificarea politicii de investiții, cu referire la condițiile actuale

I. Introducere

1.1. Petrolul

Datorită evenimentelor politice din ultimul secol şi datorită crizei financiare severe care a avut originea în Statele Unite ale Americii în 2007, a fost realizat un număr foarte mare de studii având ca tematică legătura dintre preţul petrolului, piaţa de capital şi alte variabile macroeconomice (Lee, Chiou, 2010).

Preţurile valorilor mobiliare sunt văzute ca sumă a viitoarelor fluxuri de capital, deci relaţia dintre preţul petrolului şi preţurile acţiunilor poate fi explicată cu ajutorul unui model multifactorial. Aceste fluxuri de capital reflectă condiţiile şi evenimentele macroeconomice, deci o creştere în cererea de petrol fără a influenţa oferta de petrol conduce la preţuri mai mari ale petrolului, ceea ce conduce la venituri mai mici ale consumatorilor şi costuri mai mari de producţie pentru companiile care nu sunt producătoare de petrol (Basher, Sadorsky, 2006). Costurile mai mari de producţie reduc cash-flow-urile şi profitul. Profituri mai mici conduc la dividende mai mici (elemente cheie ale investiţiei în acţiuni), deci în consecinţă, preţurile acţiunilor se reduc. Pe de altă parte, preţuri mai mari ale petrolului conduc la profituri mai mari şi la dividende mai ridicate mai ales pentru companiile producătoare de petrol generând o creştere a preţurilor acţiunilor.

Magnitudinea recentei crize financiare, considerată a nu avea precedent de la Marea Depresiune, a scos la suprafaţă neajunsuri importante ale arhitecturii globale. Totodată, interconexiuni din ce în ce mai numeroase între instituţiile financiare şi pieţe generează riscuri financiare intens corelate, presiuni ale lichidităţii şi diminuarea capitalului bancar (Predescu, Stancu, 2011). Datorită sistemului financiar global şi al climatului politic instabil, şocurile preţului petrolului se propagă rapid pe pieţele de capital. Mai mult, trebuie menţionat faptul că pieţele de capital emergente, ca de altfel şi economiile emergente, au tendinţa de a fi mai influenţate de şocurile preţului petrolului faţă de economiile dezvoltate (Basher, Sadorsky, 2006).

Există un volum în creştere de cercetare asupra relaţiei dintre preţul petrolului şi preţul acţiunilor, majoritatea lucrărilor scrise în acest domeniu fiind axate pe economiile dezvoltate, nu pe cele în curs de dezvoltare. Arouri şi Nguyen (2010) au studiat impactul schimbărilor în preţul petrolului asupra unor acţiuni europene şi au găsit că există o legătură semnificativă între preţul petrolului şi pieţele de capital din Europa. Lee şi Chiou (2010) au pus la punct o metodologie în doi paşi pentru a examina impactul şocurilor petrolului asupra rentabilităţii acţiunilor. Aceştia au folosit indicele Standard & Poor's 500 (S&P500) zilnic şi contractul futures West Texas Intermediate (WTI).

Rezultatele lor subliniază importanţa şocurilor preţului petrolului în generarea fluctuaţilor economice, volatilitatea preţului petrolului având un efect asimetric asupra rentabilităţii acţiunilor. Basher şi Sadorsky (2006) analizează impactul schimbărilor în preţul petrolului asupra acţiunilor dintr-un set de economii emergente folosind un model multifactorial internaţional care permite ca atât factorii necondiţionaţi cât şi cei condiţionaţi să reprezinte relaţia dintre riscul preţului petrolului şi rentabilitatea acţiunilor. Aceştia ajung la concluzia că relaţia necondiţionată dintre coeficientul beta al pieţei şi rentabilitatea acţiunilor din ţări emergente este în general semnificativă, dar negativă, iar riscul generat de preţul petrolului joacă un rol important în evoluţia preţului acţiunilor.

Mohanty, Nandha şi Bota (2010) au studiat impactul schimbărilor preţului petrolului asupra rentabilităţii acţiunilor din 5 ţări foste comuniste (inclusiv România) din Europa Centrală şi de Est (E.C.E.) şi asupra acţiunilor dintr-o ţară dezvoltată (Austria), cu scopul de a compara rezultatele. În acest caz, analiza la nivelul industriei a arătat faptul că şocurile preţului petrolului nu au o influenţă semnificativă asupra acţiunilor din industria petrolieră din ţările Europei Centrale şi de Est. Pe de altă parte, analiza pe sub-perioade arată faptul că firmele din industria petrolieră şi a gazelor din E.C.E. sunt expuse la şocurile preţului petrolului.

1.2. Contextul actual

Ultimul deceniu a fost un roller-coaster pentru prețurile petrolului, unul pe care probabil că participanții de pe piață nu l-au plăcut deloc (fig. 1). Perioada include multă volatilitate și două căderi bruște. O cădere, în 2008, a fost asociată cu criza financiară și Marea Recesiune. A doua poate continua: prețul petrolului a scăzut de la peste 100 de dolari pe baril de la mijlocul lui 2014 la aproximativ 55 de dolari pe baril în prezent.