Curba lui Phillips

CURBA LUI PHILLIPS

Evolutia teoriei contemporane a inflatiei a fost influentata in mare masura de aparitia modelului curbei lui Phillips,intr-o prima etapa prin formularea si acceptarea acestui model,iar apoi prin criticile emise la adresa lui.In istoria curbei lui Phillips s-au putut distinge trei etape:

1. Formularea notiunii de catre Phillips si Lipsey,pornind de la presupunerea ca intre rata inflatiei si rata somajului exista o relatie stabila,proportionala

2. Elaborarea tezei ratei naturale a somajului,propusa de Milton Friedman si E.Phelps,ce demonstreaza diferenta dintre curba lui Phillips pe termen scurt si aceeasi curba pe termen lung

3. Criticile aduse curbei lui Phillips de catre adeptii scolii asteptarilor rationale. Conform acestor puncte de vedere critice,nu exista nici o forma sistematica de compensare intre inflatie si somaj.

Curba originala a lui Phillips

Economistul neozeelandez A.W.Phillips a reusit,bazandu-se pe observatiile empirice realizare in Marea Britanie,sa stabileasca o relatie nonliniara, negativa, intre variatia salariilor si rata somajului.Avand la baza o serie de dovezi empirice,Phillips a dedus ca relatia existenta intre rata de variatie a salariilor si rata somajului din perioada 1913-1957 poate fi exprimata prin aceeasi functie ce fusese estimata si pentru perioada 1861-1913,functie conform careia rata de crestere a salariilor scade pe masura ce creste rata somajului.Forma originala a curbei lui Phillips are doua proprietati:

a. Salariile stationeaza (w=0) atunci cand rata somajului este de 5.5%

b. Salariile cresc mai repede pe masura ce rata somajului scade si mai lent pe masura ce rata somajului creste

Originalitatea curbei lui Phillips nu a constat in stbilirea unei relatii negative intre rata de crestere a salariilor si rata somajului ci,mai degraba ,in teza stabilitatii acesteia.Phillips observa deasemenea :  La orice nivel al somajului exista o tendinta clara a ritmului de variatie a ratei salariilor de a se situa deasupra nivelului mediu,atunci cand somajul descreste in perioada de avant a ciclului economic ,si sub nivelul mediu, cand somajul creste in perioada de declin a ciclului economic.

Interpretarea teoretica a acestei curbe a fost oferita de catre R.G. Lipsey care deducea curba lui Phillips din sistemul de cerere si oferta al unei piete unice a fortei de munca.

Observati ca aceasta curba are panta negativa, ceea ce arata ca, cu cât este mai mica rata somajului, cu atât este mai mare rata de crestere a salariilor nominale.

În plus, pe masura ce ne deplasam de-a lungul curbei de la stânga la dreapta, curba devine tot mai plata, altfel spus are panta aplatizata. Acest lucru semnifica efectul rotilor cu clichet. Preturile factorilor de productie se ajusteaza mai rapid în sus. De exemplu, sa presupunem ca în economie incepe sa se dezvolte o faza de boom. Somajul începe sa scada, iar salariile cresc tot mai rapid pe masura ce forta de munca devine mai rara. Aceasta determina o curba a lui Phillips tot mai abrupta. În schimb, într-o faza de recesiune cresterile de salarii se încetinesc, reflectând excesul de munca de pe piatà. Atentie! Salariile cresc, dar mai încet. Curba lui Phillips în aceasta forma presupune o completa inflexibilitate în jos a salariilor nominale.

Concluzia este foarte importanta: rata inflatiei generata de salarii este foarte sensibila la somaj în expansiune si putin sensibila la somaj în recesiune. Ce implicatii are curba lui Phillips asupra cresterii economice?

Oferta agregatà depinde de ofertele individuale ale firmelor, care la rândul lor depind de costurile de productie unitare. Sa presupunem ca toate cheltuielile variabile ale firmelor sunt cheltuieli cu factorul munca. In aceste conditii cresterea salariiior nominale va atrage o crestere a costurilor unitare egala prin aproximare cu diferenta dintre rata cresterii salariilor nominale si rata cresterii productivitàtii muncii: = Rwn  RwL. Daca, de exemplu, presupunem ca salariile nominale cresc cu 10% si productivitatea creste cu 2%, costurile unitare vor creste cu 8%. Grafic, avem:

Graficul 2. Cresterea productivitâtii si curba lui Phillips