Datoria Externă a României

Proiect
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 4 fișiere: doc, ppt
Pagini : 99 în total
Cuvinte : 32357
Mărime: 416.91KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
UNIVERSITATEA ”BOGDAN VODĂ” DIN BAIA MARE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA: FINANŢE ŞI BĂNCI

Cuprins

Capitolul 1

1.1 Noţiunea de datorie externă.1

1.1.1 Apariţia şi evoluţia creditării internaţionale.1

1.1.2 Definirea datoriei externe.3

1.1.3 Surse de finanţare.5

1.1.4 Tehnici de finanţare.9

1.2 Balanţa de plăţi externe şi poziţia investiţională internaţională.10

1.2.3 Poziţia investiţională internaţională.14

1.3 Datoria externă – soluţie de ajustare a disponibilităţilor financiare interne.16

1.4 Managementul datoriei externe – prezentare generală.21

CAPITOL 2

Corelaţia datoriei externe cu principalii indicatori macroeconomici. Indicatori ai datoriei externe.24

2.1Consideraţii macroeconomice.21

2.2Indicatorii datoriei externe.28

2.3Echilibrul balanţei de plăţi în condiţiile datoriei externe.34

2.4Echilibrul macroeconomic în condiţiile datoriei externe.40

CAPITOLUL 3

Monitorizarea datoriei externe.42

3.1Unitatea centrală de monitorizare a datoriei externe.43

3.2Datoria privată (comerciala negarantată).44

3.3Utilizarea sistemului bancar ca sursă de date.44

3.4Datoria externă pe termen scurt.48

CAPITOLUL 4

Controlul datoriei externe.50

4.1Principii de bază ale gestionării datoriei externe.50

4.2Posibilităţi de restructurare a datoriei.60

CAPITOLUL 5

Romania si FMI .64

1. Istoricul relatiilor Romaniei cu FMI.64

1.1.Drepturile si obligatiile Romaniei ca tara membra a Fondului Monetar International.65

1.2. Acordurile stand-by incheiate de Romania cu FMI.66

2. Rolul si activitatile Biroului Reprezentantei Rezidente a FMI in Romania.69

CAPITOLUL 6

Datoria publica in Romania . 70

1. Cadrul general privind datoria publică în România .70

1.1. Datoria publică a României în perioada 2000-2006 .72

1.2. Datoria publică în România în perioada 2006-2008.74

1.2.1. Evoluţia datoriei publice în 2007 .74

1.2.2. Evoluţia datoriei publice în 2008 .75

Bibliografie.82

Extras din document

Managementul datoriei externe . Viziune generală

1.1 Noţiunea de datorie externă

1.1.1 Apariţia şi evoluţia creditării internaţionale

Datoria externă în sine reprezintă, iniţial, un efect al unui alt fenomen economic internaţional de mare amploare – creditarea internaţională.

Creditarea internaţională nu este un fenomen nou. Încă din Evul Mediu, factorii de dezvoltare a comerţului internaţional şi a investiţiilor externe au produs o diversitate a instituţiilor bancare, ale căror obiective, practici de creditare, pieţe, modalitaţi de organizare şi structurare, nu erau fundamental diferite de cele promovate de băncile de anvergură internaţională fondate în anii 1960-1970. Ca dovadă apare situaţia Suediei, unde, datorită dimensiunilor împrumuturilor externe ale Casei Regale, încă din secolul al XVIII-lea s-a înfiinţat un oficiu de administrare a datoriei astfel rezultate.

De fapt, cu secolul al XVIII-lea începe istoria creditării internaţionale, când băncile din Marea Britanie au trecut aproape linear de la negustorie şi cămătărie la creditare. Începând cu războaiele napoleoniene, parcurgând secolul al XIX-lea şi până la începutul secolului nostru, băncile comerciale creditau guverne străine şi finanţau comerţul internaţional prin intermediul acceptelor(precursoare ale acreditivelor şi ale altor documente comerciale de astăzi).

Puterea lirei sterline şi a Marii Britanii au permis fondarea unei pieţe a efectelor de comerţ în Londra, piaţă care finanţa tranzacţiile comerciale ale metropolei cu teritoriile de peste mări. În plus, începând cu 1830 s-au fondat primele bănci britanice în colonii, destinate furnizării de facilităţi bancare locale şi finanţării comerţului colonial. Aceste bănci s-au extins curând în zone de interes major pentru întreaga Europă, zone cum ar fi Egiptul, Turcia, America Latină, sud-estul Asiei. Alte ţări care păşeau pe calea dezvoltării capitaliste au urmat exemplul Marii Britanii, astfel încât fenomenul apariţiei de instituţii bancare în teritoriile “de peste mări” ale statelor europene, a căpătat imaginea unei adevărate lupte pentru împărţirea sferelor de influenţă economică în lume.

Cea mai rapidă creştere în volumul creditării internaţionale s-a înregistrat pe fluxul dinspre Europa spre diferite state din componenţa S.U.A., pentru finanţarea investiţiilor şi comerţului. Multe bănci comerciale din Regatul Unit sau aflate pe teritoriul american, însă în proprietate britanică, au fondate doar pentru susţinerea acestui flux. Deşi, încă din 1860, în California existau deja cinci bănci comerciale(în proprietate britanică), totuşi oraşul New York

a fost primul centru financiar american care a contat ca prezenţă în operaţiile internaţionale, acţionând ca placă turnantă pentru fluxul menţionat. Practic, Londra şi New York-ul erau “emiţătorul” şi respectiv, “receptorul” fluxului de capital britanic, flux care atingea înainte de primul război mondial, circa 10% din PNB-ul Marii Britanii şi al imperiului său colonial. Această situaţie a durat până la sfârşitul primului război mondial, când New York-ul ca exportator de capital către o Europă distrusă, ameninţa pentru prima oară dominaţia Londrei asupra economiei mondiale.

Al doilea război mondial a accelerat declinul lirei sterline şi ascensiunea dolarului american ca valută de circulaţie internaţională. Puterea financiară a City-ului londonez s-a redus, făcând loc New York-ului pe piaţa exportului de capital, S.U.A. dispunând de bănci cu mare credibilitate în mediile financiare internaţionale.

Istoria economică postbelică aduce treptat în scenă trei mari actori :S.U.A., Piaţa Comună şi Japonia(însoţită din anii ’70 de “tigrii” Asiei de sud-est : Hong-Kong, Coreea de Sud, Singapore, Thailanda, Taiwan). Aceştia domină şi în prezent pieţele internaţionale ale creditului, atât direct cât şi prin intermediul puternicei influenţe exercitate în interiorul marilor organisme financiare internaţionale - FMI, Banca Mondială, BERD, BRI, etc. Această dominare este posibilă atât datorită puterii economice de ansamblu, incontestabile a celor trei, cât şi datorită progresului tehnologiei comunicaţiilor, care permit ca orice decizie luată într-o parte a lumii să fie instantaneu cunoscută pe meridianul opus.

Tot perioada postbelică aduce în prim-plan creditarea oficială, de la guvern la guvern sau de la organismele financiare internaţionale către guvernele statelor membre. Conferinţa de la Breton Woods din 1954 stă la baza înfiinţării Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, organisme menite să înlesnească procesul de alocare a resurselor ţărilor cu surplus de capital către cele cu nevoie de capital şi să împiedice, prin sprijinirea dezvoltării economice globale, ca discrepanţele enorme dintre ţări să ducă la situaţii conflictuale militare sau la crize economice mondiale.

Astăzi, creditarea internaţională este un fenomen care suscită interesul atât al analiştilor economiei mondiale, cât şi al factorilor de decizie din fiecare ţară în parte, mai ales după experienţa crizei mondiale a datoriei externe care a zguduit lumea finanţelor în anii ’80. Criza datoriei s-a născut din două motive : primul – o politică deplorabilă de administrare a datoriei externe dusă de ţările mari debitoare (în special din America Latină – cazul Mexic), iar, pe de altă parte, băncile comerciale cu activitate internaţională nu au dat nici ele dovadă de prea mare înţelepciune în alocarea resurselor proprii, mărite rapid ca volum prin injecţia de petrodolari ce a urmat crizei petrolului din anii ’70. Criza datoriei a fost rezolvată printr-un

progres cu multiple laturi :s-a modificat, în primul rând, atitudinea creditorilor(oficiali sau privaţi), dinspre scopul unic de a-şi recupera resursele alocate spre controlul utilizării acestora de către debitori. Efectul acestei schimbări de atitudine s-a materializat în măsurile convenite prin înţelegeri bilaterale între ţările cu mari datorii şi Clubul de la Paris(pentru creditorii oficiali) sau Clubul de la Londra(pentru băncile comerciale), măsuri ce au dus la diminuarea poverii datoriei externe asupra economiilor ţărilor îndatorate şi la înlesnirea, pentru acestea, a drumului spre dezvoltare. În al doilea rând, managementul eficient al datoriei externe a devenit un obiectiv major de politică macroeconomică în toate ţările lumii, în special în ţările beneficiare de împrumuturi externe.

Preview document

Datoria Externă a României - Pagina 1
Datoria Externă a României - Pagina 2
Datoria Externă a României - Pagina 3
Datoria Externă a României - Pagina 4
Datoria Externă a României - Pagina 5
Datoria Externă a României - Pagina 6
Datoria Externă a României - Pagina 7
Datoria Externă a României - Pagina 8
Datoria Externă a României - Pagina 9
Datoria Externă a României - Pagina 10
Datoria Externă a României - Pagina 11
Datoria Externă a României - Pagina 12
Datoria Externă a României - Pagina 13
Datoria Externă a României - Pagina 14
Datoria Externă a României - Pagina 15
Datoria Externă a României - Pagina 16
Datoria Externă a României - Pagina 17
Datoria Externă a României - Pagina 18
Datoria Externă a României - Pagina 19
Datoria Externă a României - Pagina 20
Datoria Externă a României - Pagina 21
Datoria Externă a României - Pagina 22
Datoria Externă a României - Pagina 23
Datoria Externă a României - Pagina 24
Datoria Externă a României - Pagina 25
Datoria Externă a României - Pagina 26
Datoria Externă a României - Pagina 27
Datoria Externă a României - Pagina 28
Datoria Externă a României - Pagina 29
Datoria Externă a României - Pagina 30
Datoria Externă a României - Pagina 31
Datoria Externă a României - Pagina 32
Datoria Externă a României - Pagina 33
Datoria Externă a României - Pagina 34
Datoria Externă a României - Pagina 35
Datoria Externă a României - Pagina 36
Datoria Externă a României - Pagina 37
Datoria Externă a României - Pagina 38
Datoria Externă a României - Pagina 39
Datoria Externă a României - Pagina 40
Datoria Externă a României - Pagina 41
Datoria Externă a României - Pagina 42
Datoria Externă a României - Pagina 43
Datoria Externă a României - Pagina 44
Datoria Externă a României - Pagina 45
Datoria Externă a României - Pagina 46
Datoria Externă a României - Pagina 47
Datoria Externă a României - Pagina 48
Datoria Externă a României - Pagina 49
Datoria Externă a României - Pagina 50
Datoria Externă a României - Pagina 51
Datoria Externă a României - Pagina 52
Datoria Externă a României - Pagina 53
Datoria Externă a României - Pagina 54
Datoria Externă a României - Pagina 55
Datoria Externă a României - Pagina 56
Datoria Externă a României - Pagina 57
Datoria Externă a României - Pagina 58
Datoria Externă a României - Pagina 59
Datoria Externă a României - Pagina 60
Datoria Externă a României - Pagina 61
Datoria Externă a României - Pagina 62
Datoria Externă a României - Pagina 63
Datoria Externă a României - Pagina 64
Datoria Externă a României - Pagina 65
Datoria Externă a României - Pagina 66
Datoria Externă a României - Pagina 67
Datoria Externă a României - Pagina 68
Datoria Externă a României - Pagina 69
Datoria Externă a României - Pagina 70
Datoria Externă a României - Pagina 71
Datoria Externă a României - Pagina 72
Datoria Externă a României - Pagina 73
Datoria Externă a României - Pagina 74
Datoria Externă a României - Pagina 75
Datoria Externă a României - Pagina 76
Datoria Externă a României - Pagina 77
Datoria Externă a României - Pagina 78
Datoria Externă a României - Pagina 79
Datoria Externă a României - Pagina 80
Datoria Externă a României - Pagina 81
Datoria Externă a României - Pagina 82
Datoria Externă a României - Pagina 83
Datoria Externă a României - Pagina 84
Datoria Externă a României - Pagina 85
Datoria Externă a României - Pagina 86

Conținut arhivă zip

  • bibliografie.doc
  • cuprins.doc
  • Datoria Externa a Romaniei.doc
  • datoria externa a romaniei.ppt

Alții au mai descărcat și

Formarea și implicațiile datoriei publice

CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A DATORIEI PUBLICE 1.1 Conceptul de datorie publică şi formele sale Dintotdeauna nevoile financiare ale...

FMI și BIRD

Introducere In procesul de elaborare a politicilor monetare un rol important il au organismele financiare internationale : • Fondul Monetar...

Analiza Evolutiei Indicatorilor Macroeconomici ai Romaniei dupa 1990 - Tendinte, Consecinte, Context, Cauzalitati, Perspective

ARGUMENT Produsul intern brut este calculat de toate ţările şi el reprezintă, sub formă sintetizată, evoluţia cantitativă şi calitativă,...

Analiza Nivelului și Evoluției Ratei Inflației în România în Perioada 1990-1999

INTRODUCERE Inflatia reprezinta unul dintre cele mai „nocive” fenomene economice care se manifesta în economiile contemporane. Totusi, aceasta nu...

Datoria publică

INTRODUCERE Creșterea economică este una din țintele pe care fiecare țară în parte și-o propune. În felul acesta este atrasă creșterea venitului...

Trezoreria Statului și Datoria Publică

Capitolul I. Organizarea şi funcţionarea Trezoreriei publice 1.1 Concept şi fundamentări teoretice privind Trezoreria publică Trezoreria publică,...

Datoria Publică a României

1.Prezentare generală Nu întotdeauna, resursele financiare interne ale statului acopera şi nevoile de finanţat ale acestuia; pentru realizarea...

Analiza balanței de plăți a României în perioada 1990-2008

1. INTRODUCERE Balanţa de plăţi reprezintă situaţia statistică ce prezintă, în mod sumar, tranzacţiile desfăşurate de o economie cu restul lumii....

Te-ar putea interesa și

Studiul privind Datoria Publică Externă a României în Perioada de Tranziție

CAPITOLUL 1 Managementul datoriei externe . Viziune generala 1.1 Notiunea de datorie externa 1.1.1 Aparitia si evolutia creditarii...

Datoria Externă a României

INTRODUCERE Datoria externă face parte în economia contemporană, pentru multe ţări, dintre resursele exogene ale dezvoltării, nefiind un fenomen...

Studiu Privind Datoria Externă a României în Perioada 2001-2009

MOTIVAŢIA, IMPORTANŢA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII Datoria externă a devenit o temă de mare importanţă în condiţiile actuale ale dezvoltării...

Datoria externă a statului român

INTRODUCERE O caracteristică a bugetelor publice actuale din multe ţări ale lumii, care s-a repetat, o constituie întocmirea şi încheierea...

Analiza balanței de plăți a României în perioada 1990-2008

1. INTRODUCERE Balanţa de plăţi reprezintă situaţia statistică ce prezintă, în mod sumar, tranzacţiile desfăşurate de o economie cu restul lumii....

Datoria externă a României. Istorie și contemporaneitate

INTRODUCERE Din dezvoltarea şi modernizarea vieţii economico-sociale în cele opt decenii de la formarea statului naţional: 1859-1938, România a...

Datoria externă a României

DATORIA EXTERNA A ROMÂNIEI Prin măsurile adoptate la începutul anului 2017, Guvernul are încredere în capacitatea de mobilizare a mediului de...

Datoria Externă a Romaniei

Datoria externă.Abordare generală Creșterea permanentă a datoriei externe a țărilor în curs de dezvoltare este o problemă de actualitate,o...

Ai nevoie de altceva?