Datoria externă a României

Datoria externa a Romaniei

În cadrul acesteui proiect vom încerca sa prezentam experienta tarii noastre în ceea ce priveste datoria externa.În conditiile tranzitiei, analiza mediului economic în care evolueaza datoria externa este absolut necesara.Tranzitia economica si politica depinde de conditiile economice si socio-politice initiale, de dezvoltarile externe si de politicile guvernamentale. Conditiile initiale si dezvoltarile externe sunt în afara controlului tarii care înfaptuieste reforma de tranzitie. Politicile sunt potential controlabile, desi continutul si gradul lor de control depind de realizarile socio-politice si economice.

În cazul României se impune necesitatea organizarii activitatii de administrare a datoriei externe într-un cadru eficient, sub incidenta unei strategii bine conturate de îndatorare, integrata în programul de dezvoltare economico-sociala a tarii. Aceasta pentru ca împrumuturile externe nu contribuie la cresterea economica în conditiile în care sunt utilizate pentru finantarea activitatilor neproductive sau pentru contrabalansarea exporturilor excesive de capital;de fapt, în acest caz, împrumuturile respective ar putea chiar agrava presiunile ce se exercita asupra balantei de plati. În plus, chiar daca deficitul balantei de plati este generat de factori permanenti, finantarea îndelungata a acestuia prin împrumut extern poate întarzia ajustarile necesare si poate agrava problemele fundamentale ale balantei de plati. Devine evident faptul ca o utilizare ineficienta a intrarilor de capital strain perpetueaza contractarea de împrumuturi si provoaca în final o criza a datoriei.

Gestionarea datoriei externe are repercursiuni în numeroase domenii ale politicii economice. În plus, politica valutara si comerciala, la fel ca si politicile monetara si bugetara influenteaza direct volumul împrumuturilor externe ce se impun a fi contractate. Este important ca factorii implicati în gestionarea datoriei sa stie care va fi evolutia asteptata a situatiei macroeconomice, iar factorii decizionali din politica economica sa aiba o idee foarte clara asupra volumului noului necesar de împrumut si a sumei totale de plati în contul serviciului datoriei externe. Existenta unui bun sistem de comunicatii între autoritatile competente în domeniul gestionarii datoriei, al administrarii rezervelor, planificatorii si responsabilii politicii monetare si bugetare este esentiala pentru obtinerea unei gestiuni macroeconomice sanatoase.

Orice împrumut extern trebuie sa fie justificat pe plan economic, comercial si politic pentru valoarea sa intrinseca. Este, de asemenea, necesara urmarirea atenta a nivelului global al intrarilor de capital în contul datoriei. Ritmul în care o tara poate continua sa contracteze împrumuturi externe depinde de rata proprie de crestere economica si, mai ales, de cresterea exporturilor.

Cadrul institutional

Gestionarea datoriei externe în România este reglementata prin trei acte normative:

a) Legea nr.91/1993 privind datoria publica, act care reglementeaza atributiile Ministerului Finantelor si ale Bancii Nationale a României cu privire la datoria publica directa si/sau garantata;

b) Legea nr.101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a României;

c) Regulamentul Bancii Nationale a României nr.3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, prin care se reglementeaza atributiile acesteia în domeniul datoriei comerciale negarantate.

Conform actelor normative mentionate, precum si în urma întelegerilor dintre Ministerul Finantelor si Banca Nationala a României, procesul de monitorizare a datoriei externe pe termen mediu si lung se desfasoara pe suportul informatic oferit de sistemul DMFAS  DEBT MANAGEMENT and FINANCIAL ANALYSIS SYSTEM  proiectat de UNCTAD. Implementarea acestui sistem în România, cu asistenta tehnica a UNCTAD, a debutat în anul 1994 si s-a încheiat în prima parte a anului 1998.

Responsabilitatile monitorizarii angajamentelor externe pe temen mediu si lung revin :

1. Bancii Nationale pentru :

a) Împrumuturile care fac obiectul datoriei externe private(comerciale negarantate);

b) Împrumuturile de natura datoriei publice directe, astfel:

- acordate de FMI si G24 în scopul echilibrarii balantei de plati externe;

- contractate direct de catre BNR, cu împuternicirea Parlamentului, de pe pietele internationale de capital, în scopul consolidarii rezervei valutare a statului.

2. Ministerului de Finante pentru :

a) împrumuturile de natura datoriei publice directe, astfel:

- acordate de organisme financiare internationale pentru ajustarea structurala a economiei;

- contractate de la banci comerciale straine sau de pe pietele internationale de capital pentru finantarea deficitului bugetar sau a unor proiecte de investitii de importanta nationala;

b) împrumuturile contractate de agentii economici sau institutii publice, cu garantia statului, astfel:

- acordate de organisme financiare internationale pentru finantarea unor proiecte de investitii specifice;

- contractate de la banci comerciale straine sau de pe pietele internationale de capital pentru finantarea unor proiecte de investitii publice sau private;

- contractate de la companii nebancare, pentru finantarea importurilor de materii prime, echipamente si tehnologie.

Prin atributiile care îi revin, în conformitate cu prevederile Statutului, Banca Nationala a României urmareste, pe baza agregata, fluxurile si stocurile generate de angajamente externe pe termen scurt, comerciale si financiare.

În domeniul datoriei externe directe si garantate de stat, conform prevederilor Legii datoriei publice, Parlamentul stabileste anual plafonul de îndatorare externa.

Dezechilibrul structural al economiei românesti

Radacinile a ceea ce se poate numi dezechilibrul structural al economiei românesti coboara în timp pâna la începutul anilor 70, când, folosind o argumentatie mai degraba ideologica decât strict economica, autoritatile române au decis industrializarea în ritm sufocant. România a aderat la FMI si Banca Mondiala în 1972 si a lansat un supraambitios program de investitii, aproape în exclusivitate bazate pe tehnologie occidentala: petrochimie, metalurgie, ciment, masini grele, dar si elicoptere, autoturisme, motoare electrice, avioane mediu curier. Din pacate aceasta dezvoltare a generat o dramatica dependenta de pietele externe, atât pentru materii prime, cât si pentru desfacerea unor produse prea putin sofisticate; în al doilea rând, pentru ca eficienta economica reala a proiectelor a