Datoria externa a Romaniei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Datoria externa a Romaniei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 27 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: liliana Scutaru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Capitolul 1.
1.1 Coordonate ale cadrului general extern și intern al politicii fiscal-bugetare în anul 2017
1.2. Cadrul economic intern - principalele realizări 2015-2016
Capitolul 2.
2.1. Obiectivele politicii fiscale și bugetare pe anul 2017
2.2 Obiectivul bugetar pe termen mediu
2.2.2 Evoluția deficitului structural în perioada 2014-2020
2.2.3 Importanța respectării obiectivului bugetar pe termen mediu

Extras din document

DATORIA EXTERNA A ROMÂNIEI

Prin măsurile adoptate la începutul anului 2017, Guvernul are încredere în capacitatea de mobilizare a mediului de afaceri, a mediului antreprenorial, pentru construcția unui proiect de țară coerent.

- În același timp, bugetul a fost construit ținând cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Europene, pe întregul orizont de referință, ceea ce arată în fapt respectarea regulilor la nivel european. Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2017 este estimată la 2,96% din PIB, iar deficitul ESA, la 2,98% din PIB.

- Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârșitul anului 2016 este de 37,7% din PIB, iar pe termen mediu (2017-2019) se va situa sub 40,0% din PIB.

România are în viitor o mare provocare. Îmbunătățirea guvernanței economice la nivelul companiilor de stat, creșterea efectului de multiplicare a investițiilor publice, accelerarea luptei cu evaziunea fiscală și îmbunătățirea colectării, precum și creșterea potențialului de absorbție a fondurilor europene ne pot îndreptăți la speranța menținerii României în topul economiilor UE și astfel creșterea nivelului de trai al membrilor societății, deziderat major al Programului de Guvernare.

Tabloul evoluțiilor macroeconomice și bugetare, principalele măsuri fiscal-bugetare întreprinse, ce vor fi finanțate prin buget pe anul 2017, și orizontul 2018-2020 sunt prezentate în detaliu în continuare.

Capitolul 1.

1.1 Coordonate ale cadrului general extern și intern al politicii fiscal-bugetare în anul 2017

Creșterea mondială - se estimează o ușoară accelerare

Ritmul creșterii PIB-ului mondial s-a încetinit și mai mult în ultimele luni. Creșterea pentru acest an este estimată la 3,2%, valoarea cea mai scăzută din 2009. Totuși, având în vederea revigorarea preconizată pe piețele emergente și în Statele Unite, se estimează că ritmul creșterii economice mondiale (exceptând UE) se va accelera ușor. Potrivit estimărilor, comerțul mondial, care a înregistrat performanțe extrem de fragile anul acesta, va crește mai lent decât PIB-ul în 2016, după care se va alinia ritmului de creștere a PIB-ului în 2017 și îl va depăși ușor în 2018.

Uniunea Europeană și zona Euro - ritm de creștere moderat

Se estimează că ritmul creșterii economice în Europa va rămâne moderat. Factorii favorabili creșterii sunt scăderea șomajului și creșterea consumului privat, însă aceștia sunt contrabalansați de unele obstacole și de slăbirea altor factori favorabili.

- Potrivit previziunilor economice de toamnă, PIB-ul va crește în zona euro cu 1,7% în 2016, cu 1,5% în 2017 și cu 1,7% în 2018.

- În ceea ce privește PIB-ul total al UE, creșterea este estimată la 1,8% în 2016, la 1,6% în 2017 și la 1,8% în 2018.

Consumul privat ar urma să rămână principalul motor al creșterii până în 2018, susținut de creșterea preconizată a ratei de ocupare a forței de muncă (în continuarea tendinței actuale) și a salariilor (în ușoară curbă ascendentă).

Redresarea ar urma să aducă beneficii în toate statele membre

Se estimează că, în perioada care face obiectul previziunilor, activitatea economică în toate statele membre va rămâne pe o curbă ascendentă, dar cu variații de la o țară la alta.

Se așteaptă o reluare a investițiilor în 2018, în parte datorită cofinanțării din partea UE

Până acum, mediul de investiții a avut de suferit de pe urma unor factori precum rata scăzută de creștere a cererii de pe piață, așteptările mici privind creșterea potențială, reducerea, în unele state membre, a volumului de titluri emise de societăți și gradul mare de incertitudine.

Perspectivele sunt însă îmbucurătoare: investițiile ar urma să se relanseze în 2018.

Proiectele finanțate în cadrul Planului de investiții pentru Europa și, în cazul anumitor state membre, proiectele cofinanțate cu fonduri UE din perioada de programare 2014-2020 ar trebui să sprijine tot mai mult investițiile private și publice pe măsură ce acestea intră în faza de implementare.

În ansamblu, se estimează că investițiile vor crește cu 3,3% în 2016, cu 3,1% în 2017 și cu 3,5% în 2018.

Fisiere in arhiva (1):

  • Datoria externa a Romaniei.docx

Bibliografie

http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/raport-privind-proiectele-de-buget-pe-anul-2017-i-a1552
http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/raport-privind-situatia-macroeconomica-pe-anul-2017-si-proiectia-acesteia-pe-anii-2018-2020
NOTE:
[1] Prognoza de toamnă a CE 2016
[2] Raport de țară 2016
[3] EUROSTAT