De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe

Proiect
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 25 în total
Cuvinte : 8715
Mărime: 119.57KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mihai Popescu
UNIVERSITATEA „ ŞTEFAN CEL MARE ” SUCEAVA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ PROGRAM DE STUDII: ADAFE , Anul I

Cuprins

Introducere 3

Capitolul1.Ideologia şi piaţa forţei de muncă trecu şi prezent 4

1.1.Ideologia muncii-trecut şi prezent 4

1.2.Piaţa Româneasca a forţei de muncă şi poziţia angajaţilor în cadrul ei 5

1.2.1.Piaţa forţei de munca 5

1.2.1.1.Piaţa forţei de muncă în România-trecut şi prezent 6

1.2.1.2.Tranziţia economică post comunistă în România 6

Capitolul2.Analiză comparativă a practicelor economice din punct de vedere al resurselor umane în perioada socialistă şi actuală 9

Concluzii 24

Bibliografie 25

Extras din document

INTRODUCERE

Am ales acest studiu de caz deoarece am dorit să fim mai originali şi să încercăm să arătăm cam cât de mult s-au schimbat oamenii şi societatea noastră în ultimii 23 de ani.

„ Ce este o organizaţie, fără angajaţii săi? Nu este nimic în absenţa resurselor umane, eventual, o mulţime de echipamente scumpe. ”

Resursa umană este resursa cheie a tuturor organizaţiilor. Însăşi restructurarea şi modernizarea oricărei economii depind de continua dezvoltare şi perfecţionare a activităţii managementului resurselor umane.

Tema, am ales-o deoarece sunt de părere că omul (privit ca şi resursă umană), a putut mereu să influenţeze atât succesul cât şi eşecul unei organizaţii indiferent de perioada temporală în care se află (trecut, prezent şi viitor). De asemenea, organizaţia poate să înveţe mai ales din greşelile din trecut şi astfel să exceleze în activitatea curentă.

De-a lungul timpului oamenii (salariaţii) erau priviţi prin rezultatele care le ofereau, prin modul în care ei executau anumite operaţiuni, puneau în mişcare maşini şi dispozitve tehnologice sau îndeplineau anumite activităţi. De asemenea, resursa umană era privită şi subiectiv, prin prisma capacităţii acestora de a pune în practică, conform regulilor, deciziile superiorilor.

Organizaţiile de astăzi se ocupă în deosebi de resursa umană deoarece este într-o continuă mişcare şi dezvoltare. De aceea, conducerea organizaţiilor trebuie să fie mereu preocupată de monitorizarea şi gestionarea capitalului uman, în sensul că este necesar să se pună accent atât pe relaţiile dintre angajaţi cât şi pe individ şi comportamentul său în organizatie.

Prin intermediul studiului din cadrul acestui proiect se urmăreşte identificarea diferenţelor dar şi a asemănărilor, punctelor tari dar şi a celor slabe cu privire la evolutia capitalului uman de la socialism la societatea bazata pe cunostinte ( respectiv înainte de 1990) şi cea de după 1990.

Am dorit să prezint acest studiu deaorece in decursul ultimilor 2 ani a fost actualizat si am contribuit si noi la redactarea lui. Consider că s-au produs multe schimbari în prezent faţa de ceea ce era în trecut, atât în economia cunoaşterii cât şi cu privire la personal. Oamenii au început să conştientizeze din ce în ce mai mult adevărata lor valoare şi au vrut să fie răsplătiţi ca atare.

Cu ajutorul acestui studiu s-a încercat să se demonstreze cum a evoluat societatea în România în ultima perioadă si dacă aceasta a avut o evolutie benefică sau nu.

Ţin să precizez faptul că studiul se află înca într-o continuă dezvoltare, iar cu cât raspund mai multe persoane cu atât datele acestuia vor fi modificate.

Nu trebuie să uităm faptul că în orice economie de piată, factorul principal este tocmai resursa umană care tebuie motivată pentru ca ea să rămână fidelă intreprinderii, să manifeste un interes ridicat pentru munca prestată şi în realizarea obiectivelor intreprinderii.

CAPITOLUL 1. IDEOLOGIA ŞI PIAŢA FORTEI DE MUNCĂ: TRECUT ŞI PREZENT

1.1. Ideologia muncii- trecut şi prezent

Partidul comunist propunea într-un stat socialist următoarea ideea cu privire la ideologia muncii: „oamenii trebuiau să ofere o interpretare unică a realităţii”. În schimb, în ţările liberale, pot exista simultan mai multe idei pe aceaşi şcenă publică, iar ideologia muncii poate fi influnţată de practici şi de revendicări. În ţările socialiste liderii decideau cum se interpreta o doctrină la un anumit moment dat.

Statele socialiste garantau dreptul la muncă şi dreptul muncitorilor asupra rezultatului muncii lor. Totuşi, ceea ce s-a produs în statele socialiste s-a produs şi în statele capitaliste: „transformare muncii în marfă”, drept urmare munca a devenit un obiect vândut statului pentru avantaje sociale. Pentru a stimula cetăţenii să muncească oficialităţile din perioada comunistă recurgeau la propagandă. Ei nu foloseau motivaţiile de tip financiar, mergând pe ideea că acest lucru ar fi introdus inegalităţi între muncitori. Munca în socialism avea un singur scop: „construirea socialismului multilateral dezvoltat” şi înaintarea spre comunism. Regimul socialist se baza pe structuri ideologie, economice, politice şi sociale rigide, care indicau exact locul pe care trebuia să îl ocupe munca în viaţa cetaţenilor.

În perioada comunistă, statul repartiza un loc de muncă şi o datorie muncitorească fiecăruia, aceasta datorie fiind contribuţia la dezvoltarea socialismului. De aici deducem faptul că, în viziunea socialismului, un loc de muncă ocupat de un cetăţean era suficient pentru ca acesta să îşi aducă contribuţia la efortul colectiv, pentru a-şi îndeplini obligaţia faţă de stat, acesta din urmă oferindu-i în schimb o recompensă, sub formă de salariu şi de avantaje sociale.

Ideologia şi negocierea muncii nu erau curente în perioada socialistă, deoarece sfera politică şi economică prezentau o rezistenţă faţă de acestea. Aceasta fiind moştenirea socialistă care a afectat perceperea muncii în perioada de după căderea comunismului (1989).

Din sfera muncii s-a mai identificat o moştenire socialistă- aceea cu privire la atitudinea cetăţenilor faţă de stat Monica Heintz afirmă că încă se mai susţine ideea că statul este văzut ca oponent, cel care trebuie blamat, furat, sau măcar şmecherit. Chiar şi funcţionarii de rang înalt nu se indetifica cu statul, astfel situaţii ca şi cele ale poliţiştilor, care aplică sancţiuni cetăţenilor pentru nerespectarea regulilor şi care ulterior se regăsesc în aceeaşi situaţie, sunt des întâlnite.

În acest sens circulă o vorbă în România: „Ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim”.

1.2. Piaţa românească a forţei de muncă şi poziţia angajaţilor în cadrul ei

 Rolul angajaţilor în economia de piaţă

Pentru mulţi dintre cetaţenii români, tranziţia de la economia centralizată la o economie de piaţă funcţională nu a însemant o viaţă mai bună, din contră, mulţi dintre ei şi-au pierdut posturile de muncă, iar cei care au rămas trăiesc cu teama şomajului, având slabe speranţe că în viitorul apropiat îşi vor găsi noi posturi atractive de muncă.

Problema cu privire la drepturile angajaţilor este cea mai controversată în România de astăzi, deoarece pe această ramură, comunismul s-a impregnat profund şi chiar după aproximativ 21 de ani de la căderea comunismului acesta problemă încă domină.

În economia şi în societatea noastră lucrurile au început să se schimbe, dar mai mult în rău decât în bine, deoarece locurile de muncă oferite de către firme sunt puţine, nesigure şi foarte prost plătite. Acesta este motivul pentru care mulţi români regretă condiţiile de muncă pe care le aveau în perioada comunismului.

1.2.1. Piaţa forţei de muncă

Pieţei libere i se reproşează faptul că nu duce la eliminarea sărăciei şi că există foarte multă lume care trăieşte la limita subzistenţei; dacă ar fi să analizăm ultimii 20 de ani am obseva că însuşi capitalismul a dus la o îmbunătăţire substanţială a standardelor de viaţă; piaţa liberă rămâne singura modalitate de a înlătura sărăcia, deoarece maximizează satisfacţia consumatorulor şi a producătorilor.

Preview document

De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 1
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 2
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 3
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 4
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 5
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 6
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 7
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 8
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 9
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 10
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 11
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 12
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 13
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 14
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 15
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 16
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 17
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 18
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 19
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 20
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 21
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 22
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 23
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 24
De la Socialism la Societatea Bazată pe Cunoștințe - Pagina 25

Conținut arhivă zip

  • De la Socialism la Societatea Bazata pe Cunostinte.doc

Alții au mai descărcat și

Mediul Extern al SC Agdesy SRL - Oportunitati si Restrictii

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Intreprinderea in Era Globalizarii

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

Romania in Ecuatia Integrarii Europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Optimizarea Activității Întreprinderilor Mici și Mijlocii prin Integrarea Tehnologiilor Informaționale și de Comunicație

INTRODUCERE Intreprinderile mici şi mijlocii sunt recunoscute ca factor esenţial în dezvoltarea regională şi locală, respectiv ca parte integrantă...

Contribuția Auditului Intern în Guvernanța Corporativă și Managementul Riscului

Introducere Conceptul de guvernare nu este nou, el a apărut şi a căpătat valenţe noi odată cu dezvoltarea civilizaţiei. El poate fi întâlnit la...

Modelul European de Integrare

1. Modelul european de integrare Integrarea economică este un fenomen complex şi dinamic care vizează unificarea unor spaţii economice anterior...

Doctrine Economice - Robert Owen

INTRODUCERE Socialism utopic, ansamblul concepţiilor socialiste care se referă la instaurarea orînduirii socialiste ca o cerinţă a raţiunii, ca o...

Tranziția la Economia de Piață

Capitolul I TRANZIŢIA LA ECONOMIA DE PIAŢĂ 1.Concepte şi controverse teoretice Ultimul deceniu al secolului al XX-lea se identifică în ţările...

Regimul comunist în perioada lui Nicolae Ceaușescu

1.Definitia comunismului Jose Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele, ocupandu-se de fenomenul politic si intelectual „care a reprezentat...

Terapia Graduala vs Terapia Soc

Economia tranzitei, ca teorie si practica, si-a capatat drept de cetate pe teritoriul auster al cercetarii stiintifice. Este drept, rezervele unora...

Ordinea Spontană și Mirajul Dreptății Sociale în Concepția lui Hayek

REZUMAT Dintre toți teoreticienii secolului al XX-lea care au tratat subiectul ordinii spontane și a justiției sociale, Friedrich A. Hayek a...

Ai nevoie de altceva?