Descrierea județului Sibiu

În scut, pe fond roșu, un trichet de aur, răsturnat, având colțurile terminate în formă de inimă de același metal și străpuns de două spade încrucișate cu vârful în jos, cu mânerul și garda de aur și cu lamele de argint. Cele două săbii susțin o coroană de aur și simbolizează lupta pentru apărare a orașului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al orașului. A fost utilizat și pentru a desemna Transilvania, într-un sigiliu din 1550.

În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece

prin oraș (Cibin) și denumirea românească a orașului. În zona actualului cartier Gușterița a existat o așezare romană numită

Cedonia.

Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi așezări, probabil slave, imediat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din

teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican.

Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există și mențiuni ale numelui Villa Hermanni.

În anul 1241 a fost atacat, cucerit și parțial distrus de hoardele mongole.

În secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din

Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș".

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a

orașului, cea mai importantă construcție din această perioadă fiind Palatul Brukenthal.

În anul 1788 apare la Sibiu primul ziar (în limba germană) din Transilvania, numit Theatral Wochenblatt.

În 1872 se construiește prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este electrificat. Tot în această perioadă Sibiul este sediul

asociației ASTRA și un oraș important al comunității românești.

Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și a perioadei comuniste populația săsească s-a diminuat considerabil prin

deportări în Siberia și mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

DIN PUNCT DE VEDERE RUTIER-DRUMURI EUROPENE: E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Brașov  E 81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj-Napoca – Turda – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Pitești – București – Constanța -DRUMURI NATIONALE: DN 1 București – Ploiești – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj-Napoca – Oradea – Borș –> Ungaria  DN 7 București – Găești – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac –> Ungaria DN 14 Sighișoara – Dumbrăveni – Mediaș – Copșa Mică – Sibiu DIN PUNCTE DE VEDERE FEROVIARTronsonul Sibiu - Brașov - BucureștiTronsonul Sibiu - Mediaș - SighișoaraTronsonul Sibiu - Râmnicu-Vâlcea - Piatra Olt - CraiovaTronsonul Sibiu - Vințu de Jos - Deva - Arad DIN PUNCTE DE VEDERE AERIAN-AEROPORT INTERNAŢIONAL: situat la doar 5 km de centru, spre Sebeş – Alba conectat direct cu mai multe oraşe europene din Germania, Franţa, Italia, Austria, Republica Moldova, Ucraina.-AEROPORT NAŢIONAL:oferă curse spre Bucureşti, Munchen şi Viena iar o alta particulară, cea mai importantă din Transilvania, asigură curse zilnice spre Germania (Munchen), Italia (Bergamo, Treviso), Republica Moldova, Ucraina şi de trei ori pe săptămână în alte trei oraşe italiene (Roma, Verona, Bologna) respectiv Germania (Stuttgart) şi capitala Franţei, Paris.