Determinarea decalajelor între Județele Cluj și Dâmbovița

Cap 1. Descrierea geografica si istorica

Cluj - Descriere geografica

Judeţul Cluj (magh. Kolozs megye) este situat între paralelele de 47°28’44" în nord şi 46°24'47" în sud (latitudine nordica), respectiv meridianele de 23°39'22" în vest şi 24°13’46" în est (longitudine estică), fiind situat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare 6 Nord-Vest. Străvechi centru de cultură şi civilizaţie românească,judeţul Cluj este întins pe o suprafaţă de 6674,4 km2, ceea ce reprezintă 2,8% din teritoriul României. Judeţul se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba şi la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj. Judeţul Cluj este situat în zona de contact a trei unităţi geografice majore: Munţii Apuseni, Podişul Someşan, traversat de Someş, cu altitudini de 500-600 m şi Câmpia Transilvaniei între Someş şi Mureş (o regiune deluroasă, relativ netedă cu văi scurte pe care s-au amenajat iazuri). Judeţul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj -Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii şi Gherla, un oraş - Huedin, 75 comune şi 420 de sate.

Judetul Cluj este situat in zona de contact a trei unitati geografice majore: Muntii Apuseni, Platoul Somesan si Campia Transilvaniei. Conturul reliefului este in principal deluros (mai mult de doua cincimi din suprafata) si muntos, fara altitudini sub 200 m deasupra nivelului marii. Relieful deluros include partea nord-vestica a Campiei Transilvaniei, caracterizat de existenta unor dealuri cu o altitudine medie de 500 m si de partea sud-estica a Platoului Somesean cu dealuri mai inalte, acoperite cu paduri. Muntii Apuseni (Muntii Bihor, Gilau, Muntele Mare si Trascau) vegheaza partea sud-vestica, altitudinea maxima fiind inregistrata in Masivul Vladeasa (1.842 m). Reteaua hidrografica este reprezentata de Somesul Mic (care strabate aproape tot judetul), Crisul Repede si Ariesul, lacurile naturale (Catina Popii I si Popii II, Geaca, Taga, etc.) si lacurile de acumulare de la Belis Fantanele, Tarnita si Gilau. Resursele minerale ale judetului sunt: combustibili (lignit, turba, gaze naturale), minerale si roci (cuart, feldspat, dacite si andesite, granite, calcar, tufa, caolin, sare), si izvoare cu ape minerale.

Relieful

Aspectul reliefului este în principal colinar şi deluros (mai mult de două treimi din suprafata) şi muntos. Unitătile deluroase aparţin Podişului Transilvaniei (Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei), iar munţii sunt reprezentaţi de subunitatile Munţilor Apuseni. Muntii, situati in partea de sud - vest a judeţului, care ocupa mai puţin de o treime din suprafaţa judeţului, fac parte din grupa Munţilor Apuseni, având o mare complexitate din punct de vedere geologic, fiind alcătuiţi din toate tipurile de roci si formând un adevărat mozaic petrografic. Munţii Apuseni sunt reprezentaţi de masivele Vlădeasa (1836 m) si Muntele Mare (1826 m), precum si de Munţii Gilăului, respectiv extremitatea nordică a Munţilor Trascaului. Zona deluroasă cuprinde partea sud-estică a Podişului Someşan, pe cea nord-vestică a Câmpiei Transilvaniei, precum şi masivul Feleacului cu o altitudine de 832 m. Podişul Someşan include mai multe subunităţi. Dintre acestea, unele apar ca depresiuni de contact cu muntele (Huedin si Iara). Se pot identifica si anumite culoare depresionare cum ar fi Alba Iulia-Turda precum si culoarul Someşului Mic (in zona Dej).Culoarul Someşul Mic se dezvoltă din localitatea Gilău, situata la confluenţa Someşului Cald cu Someşul Rece. O prima lărgire importantă a văii are loc pe distanţa Apahida-Bonţida, următoarea lărgire, fiind cea din zona municipiului Dej. Pe margini, o dată cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire, care adăpostesc în interiorul lor sâmburi de sare şi care au ajuns până la suprafaţa la Turda, Ocna Dej, Cojocna.Câmpiile ca treaptă de relief cu valori sub 200 m, lipsesc integral din judeţul Cluj, acestea fiind suplinite de luncile râurilor Someş şi Arieş. Altitudinea minimă din judeţul Cluj este de 227 m şi se înregistrează la ieşirea Someşului din judeţ.

Retea hidrografica

Reţeaua de râuri aparţine în cea mai mare parte bazinului hidrografic al Someşului (preponderent al Someşului Mic), Crişul Repede si Arieşul inferior fiind ceilalţi colectori. Someşul este al cincilea râu ca mărime şi debit din România. Este format din unirea Someşului Mic cu Someşul Mare lângă municipiul Dej. Someşul Mic (format prin confluenţa Someşului Rece cu Someşul Cald) are izvoarele în Munţii Apuseni, iar Someşul Mare izvoreşte din Munţii Rodnei. Râul Someş are o lungime de peste 465km şi traversează Podişului Someşan. Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Crişul Repede izvoreşte din Munţii Apuseni (Muntii Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, străbate oraşele Huedin şi Ciucea din judeţul Cluj şi se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peşteri şi formaţiuni abrupte stâncoase între localitaţile Huedin şi Vadu Crişului (Munţii Plopiş şi Pădurea Craiului). Împreună cu râurile Crişul Alb şi Crişul Negru formează cele trei Crişuri, cele mai importante râuri din regiunea Crişană. Arieşul izvorăşte din Munţii Bihor, care aparţin Munţilor Apuseni. Are o lungime de aproximativ 164 km. Se varsă în Mureş în apropiere de Luduş. Oraşele Turda şi Câmpia Turzii se află situate pe malurile râului Arieş. Multe aşezări din zonă (Ghiriş-Arieş, vechiul nume al Câmpiei Turzii, Luncani) şi diviziuni administrative evocă numele râului. Numele maghiar Aranyos, de la "Arany", în traducere"Aur", reprezinta o referire la mineralele existente în râu. Partea nord-estică a judeţului este străbătută de râul Someşul Mare pe o lungime de 6 km, care se uneşte cu Someşul Mic formând râul Someş. După ce parcurge 21 km fără afluenti importanţi, Someşul iese din judeţ în dreptul localitaţii Căpâlna cu un debit mediu de cca 77 m3/s. În judeţul Cluj există: lacuri naturale, antroposaline (Turda, Cojocna, Sic, Ocna Dejului), iazuri (Catina Popii I şi Popii II, Geaca, Taga, Sucutard).

O importanţă deosebită trebuie acordată şi lacurilor de interes hidroenergetic: Belis-Fîntînele (460 ha), Tarnita (215 ha) ambele pe Someşul Cald şi Gilau (75ha) pe Someşul Mic.

Clima

Datorită poziţiei sale, judeţul Cluj beneficiază de un climat continental moderat. Ca urmare, în timpul iernii predomină pătrunderile de natură maritim-polară sau maritim carpatică din nord-vest, iar vara aerul cald din sud-vest. Relieful creeaza diferenţieri climatice între regiunea muntoasă si deluroasă a judeţului şi o zonare pe verticală a principalelor elemente climatice. Temperaturile medii ale anului sunt cuprinse între 1,5°C si 2,5°C în masivul Vlădeasa şi Muntele Mare, 3-6°C la periferia zonei înalte, 7°C în Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan. În ceea ce priveşte temperaturile extreme, luna cea mai rece este februarie, iar luna cea mai caldă este în zona montană, august şi în zona deluroasa, iulie. Mediile anuale ale umezelii relative a aerului diferă în cele două zone caracteristice ale judeţului, ca urmare a deosebirilor de ordin tehnic. Comparativ cu alte regiuni ale ţării, aceste valori sunt destul de ridicate, datorită maselor de aer cald din vest. Nebulozitatea prezinta deosebiri între zona deluroasă si cea montană, în funcţie de relief şi circulaţia atmosferica. Precipitaţiile atmosferice sunt caracterizate printr-o creştere a cantitaţilor medii anuale dinspre nord-est spre sud-vest. Zona cu cele mai scăzute valori anuale ale precipitaţiilor este Depresiunea Turda-Câmpia Turzii. Luna cu cea mai scăzuta cantitate de precipitaţii este februarie (18-35 mm), iar în luna iunie se înregistrează cea mai mare cantitate de precipitaţii. Precipitaţiile sub forma de zăpadă cad începând cu luna octombrie în zona montană, în decada a-II- a lunii noiembrie în zona deluroasă şi în prima decada a lunii decembrie în Câmpia Turzii. Mediile anuale ale umezelii relative a aerului diferă în cele două zone caracteristice ale judeţului, ca urmare a deosebirilor de ordin tehnic. Temperaturile aerului înregistrate în judeţul Cluj s-au încadrat în valori normale, în majoritatea zonelor (Cluj-Napoca, Dej, Turda), cu excepţia regiunilor montane (Băişoara, Vlădeasa peste cota 1800 m) şi în depresiunea Huedin unde temperaturile sunt uşor mai ridicate decât valorile normale multianuale. Regimul termic, în aceste zone, poate fi caracterizat ca fiind „călduros”. Regimul pluviometric nu are un caracter omogen în judeţul Cluj. Cantităţile anuale de precipitaţii căzute s-au încadrat în valori normale la staţiile meteorologice Dej şi Huedin. În zona Băişoara se înregistrează o cantitate mai mare de precipitaţii. Extremele climatice si manifestările acestora-secete, inundaţii la nivelul anului 2006 în judeţul Cluj, s-au concentrat cu deosebire în bazinele hidrografice Someş (râul Someşul Rece, valea Nadas, valea Răcătău, valea Sic), şi Arieş (bazinul hidrografic al râului Arieş şi valea Ierii).