Determinarea Decalajului Regional Dintre Caraș-Severin și

Domeniu: Economie

Conține 2 fișiere: docx, pptx

Pagini : 36 în total

Cuvinte : 5737

Mărime: 339.31KB (arhivat)

Publicat de: Marius Prodan

Puncte necesare: 8

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE ECONOMIA AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Capitolul I – Prezentarea generală a judeţelor Caraş- Severin şi Bistriţa- Năsăud 5
1.1 Judeţul Caraş-Severin 5
1.1.1 Criterii geografice 5
1.1.2 Criterii demografice 8
1.1.3 Criterii economice 9
1.1.4 Criterii sociale 9
1.2 Judeţul Bistriţa – Năsăud 11
1.2.1 Criterii geografice 11
1.2.2 Criterii demografice 13
1.2.3 Criterii economice 13
1.2.4 Criterii sociale 14
Capitolul II – Analiza principalelor categorii de indicatori 16
2.1 Produsul intern brut pe locuitor 16
2.2 Numărul de salariaţi la 1000 locuitori 16
2.3 Rata şomajului 16
2.4 Densitatea drumurilor publice la 100km2 17
2.5 Densitatea căilor ferate la 1000km2 17
2.6 Cantitatea de apă potabilă distribuită pe o persoană pe zi 17
2.7 Ponderea locuinţelor racordate la sistemul centralizator de distribuţie a apei 18
2.8 Numărul de abonamente telefonice la 1000 locuitori 18
2.9 Numărul de paturi în spitale la 1000 locuitori 18
2.10 Numărul de medici în spitale la 1000 locuitori 19
2.11 Numărul de abonamente TV la 1000 locuitori 19
2.12 Ponderea elevilor înscrişi la licee în total populaţie cu vărste între 15-18 ani 19
2.13 Rata mortalitaţii infantile 20
2.14 Numărul de autoturisme la 1000 locuitori (persoane fizice) 20
2.15 Procentul populaţiei cu vârsta de 12 ani şi peste cu mai mult decât educaţia primară 20
2.16 Ponderea populaţiei urbane în total populaţia judeţului 21
Concluzii şi recomandări 22
BIBLIOGRAFIE 24

Extras din proiect

Capitolul I – Prezentarea generală a judeţelor Caraş- Severin şi Bistriţa- Năsăud

România este împărțită în opt regiuni de dezvoltare regională, județul Caraș- Severin făcând parte din regiunea de Vest ,iar județul Bistrița- Năsăud din regiunea de dezvoltare Nord- Vest. Județele Caraș- Severin și Bistrița- Năsăud fac parte din regiuni de dezvoltare diferite,ceea ce determină decalaje între cele două județe.

1.1 Judeţul Caraş-Severin

Figure 1- Judeţul Caraş – Severin,

Sursa: http://art-zone.ro/poze/harta_judetului_Caras_Severin-719.html

Caraș-Severin este un județ în regiunile Banat și Transilvania din România, ce are ca reședință orașul industrial Reșița. Situat în partea de sud-vest a României, județul Caraș-Severin are o suprafață de 8514 km2 (3,6% din suprafața țării, ocupă locul al treilea, ca mărime între județele țării) și cuprinde 2 municipii, 6 orașe, 69 de comune cu 188 de sate.

1.1.1 Criterii geografice

Relief

Din punct de vedere geografic, în județul Caraș-Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munții Banatului, Munții Țarcu, Munții Godeanu și Munții Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un județ de munte. Relieful muntos crește în altitudine de la vest spre est, culminând în Munții Godeanului, cu înălțimile lor de 1600-2200 m, se ridică cu mult deasupra părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a munților Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600 și 1400 m. Acești munți sunt separați de culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zagujeni, precum și o porțiune restrânsă a Câmpiei Timișului. Cea mai mică altitudine a județului se găsește în zona localității Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții Godeanu la 2.291 m.

Reteaua hidrologica

Râurile Timiș, Caraș, Cerna, Nera și afluenții lor, precum și ai fluviului Dunărea, formează principalele artere hidrografice. Nera izvorăște din subvârful Piatra Gozna din Masivul Semenic, străbate Depresiunea Almajului pentru a pătrunde apoi în sălbaticele și pitoreștile sale chei, cele mai lungi din țară (22 km). Are că afluenți râurile Minis, Lapusnic, Moceris, Prigor, Rudăria, Bănia, Șopot și Ducin. Dunărea formează limita sudică a județului, pe o lungime de 60 km și totodată unul din cele mai impunătoare defileuri din Europa, de la confluența cu răul Nera și până în aval de localitatea Cozla. Dunărea colectează pe teritoriul județului Caraș-Severin apele râurilor Radimna, Bosneag, Sichevita, Orevita, Berzasca și Sirinia.

Lacurile naturale ale județului Caraș-Severin sunt în număr mic și de dimensiuni reduse, cele mai însemnate fiind de natură carstica: Lacul Dracului, Lacul Ochiul Bei, Lacul crio-nival a Baia Vulturilor”

Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii energiei electrice, alimentării cu apă potabilă a localităților etc., astfel au apărut cele două lacuri de la Oravița (Lacul Mare și Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi și Lacul Mare), Lacul Buhui care servește la alimentarea cu apă a orașului Anina, cu o suprafață de 9,8 hă, Lacul Marghitas, tot pe pârâul Buhui cu suprafață de 4 ha,utilizat inițial pentru o Lacul Mare microcentrală

Cele mai importante lacuri rămân cele de pe Barzava și Timisul superior, având că scop alimentarea cu apa potabilă și industrială a municipiului Reșița, producerea de energie electrică (CentraleleBreazova-Cranicel,Greblă, agrement, piscicultură). Pe Barzava sunt amenajate lacurile Gozna,Valiug și Secu, iar pe cursul superior al Timisului s-a construit lacul de acumulare aTrei Ape”, cu o suprafață de 52.612 ha.

Dintre apele subterane se remarcă izvoarele termo-minerale. Originea apelor termominerale de la Băile Herculane este în principal vadoasă, mineralizarea lor se caracterizează prin prezența clorurii de sodiu, a hidrogenului sulfurat, hiposulfitul și sulfhidratul de sodiu, care le imprimă caracterul sărat și sulfuros. Temperatura izvoarelor principale variază între 40-54o C, iar locul numit ”Sapte Izvoare Calde” are cele mai radioactive ape din țară. Prin efectele curative ale apelor și prin vechimea exploatării lor, stațiunea Băile Herculane este cotată ca una din cele mai renumite din Europa. Izvoare termominerale mai apăr în zonele Mehadica-Cuptoare și Oravița -Ciclova.