Dezvoltarea afacerilor în sistem de franciză

INTRODUCERE

Dinamica dezvoltării comerţului în contextul globalizării au creat premisele unei accelerări a ritmului extinderii reţelelor de distribuţie comercială.

Distribuţia comercială – fizionomie nouă şi novatoare a activităţii de intermediere – a fost analizată ca fiind un fenomen primordial economic (corespunzând unei aşa-numite „faze consumatoriste” a schimburilor economice) care însă, în mod absolut necesar, urma să reverbereze în plan juridic, aşezându-se în sfera dreptului. Transgresiunea, de altfel, era previzibilă, neputându-se exclude nici implicaţia economicului în juridic – neglijenţă cu atât mai gravă cu cât amploarea fenomenului este (şi a fost) în urcare de câteva decenii, dar nici aceea a juridicului în economic.

Ca modalitate de organizare a distribuţiei în reţea, franciza, analizată bineînţeles din prisma juridică a contractului (sau, mai precis, a contractelor) care generează o pluralitate de raporturi juridice între promotorul reţelei - francizorul - şi distribuitori, numiţi francizaţi, sau, în concepţia legiuitorului român, beneficiari, are o origine nord-americană, mai exact fiind localizată pentru prima dată la finele secolului al XIX-lea în SUA.

În 1997, Guvernul României a adoptat Ordonanţa care regle¬mentează regimul juridic al francizei, iar în 1998 a fost adoptată Legea pentru aprobarea acestei ordonanţe. Legislaţia României referitoare la franciză este foarte flexibilă, permiţând vânzarea de licenţe din străinătate; spre deosebire de multe alte ţări, pentru a implementa o franciză din străinătate, francizorul nu trebuie să constituie o reprezentanţă locală în prealabil, care să aibă cel puţin un angajat cetăţean al ţării noastre.

Evoluţia francizei în România este într-un trend ascendent, în anul 2000 existau 18 reţele de franciză în România, din care 5 francize autohtone. În 2006 se estima un număr de circa 250 de francize, din care aproximativ 60 sunt româneşti, iar 50 din S.U.A. În genere, se vehiculează că ar exista 400 de francize pe piaţa românească, dar multe din aceste afaceri cu greu pot fi incluse în aceasta categorie.

Într-un interviu acordat AGERPRESS, preluat de site-ul www.romedic.ro, Constantin Anton, preşedintele Asociaţiei Române de Franciză spune că piaţa francizei din România a avut de-a lungul timpului o evoluţie ascendentă.

Potrivit acestuia, la nivelul anului 2010, piaţa francizei a stagnat la nivelul de 1 miliard de euro. Constantin Anton preconiza că în perioada 2011-2012 în România se vor dezvolta multe francize, lucru care s-a adeverit.

Francizarea unei afaceri înseamnă extinderea teritorială a unei afaceri prin vânzarea reţetei de succes. în general, orice afaceri se pot franciza, cu excepţia celor cu caracter ilicit sau de monopol de stat. De obicei, francizarea se realizează pornind de la o unitate-pilot, care prin funcţionarea anterioară a demonstrat viabilitatea acestei reţete. Practic, prin unitatea-pilot, francizorul a testat şi perfecţionat ideea sa de succes, a avut timp să gasească soluţii pentru problemele ivite.

Sistemul de franciză continuă să fie descris drept „drumul de viitor”. Companiile cu cea mai flexibilă strategie vor continua să se adapteze rapid la noile condiţii de piaţă, căutând servicii şi alternative de produse noi care să crească interesul şi să atragă clienţii. Îmbunătăţirea condiţiilor economice, stabilirea preţurilor tendinţa de creştere lentă a numărului populaţiei ca şi adâncirea concurenţei pe diverse pieţe vor determina şi mai multe corporaţii să adopte sistemul de franciză. Alegerea va fi, în continuare, influenţată nu numai de schimbările economice, sociale sau demografice, ci şi de cele apărute în preferinţele consumatorilor.

Lucrarea de licență este structurată pe trei capitole şi analizează calitatea sistemul de franciză în cadrul SC Romstal S.R.L.

În primul capitol intitulat „Franciza în comerţul cu amănuntul” am prezentat noțiuni generale privind evoluţia comerţului cu amănuntul, precum și aspecte referitoare la apariţia şi evoluţia francizei. În finalul capitolului am analizat modul de percepţie al întreprinzătorilor privind afacerile în franciză.

În cadrul celui de-al doilea capitol intitulat „Franciza, modalitate de dezvoltare a afacerilor” am facut o scurta prezentare a contractului de franciza precum si beneficiile aduse de acest tip de afacere atat pentru francizat cat si pentru francizor.

În ultimul capitol al lucrării de licență am analizat sistemul de franciză al companiei Romstal. Afacerile în regim de franciză au devenit o atracţie pentru investitorii români. Mulţi îşi doresc o afacere proprie, în aşa fel încât să fie propriul lor şef sau să câştige mai mult decât ar câştiga din postura de simpli angajaţi. Achiziţionarea unei francize presupune deseori comercializarea unor produse sau servicii care se bucură deja de renume pe piaţă. În plus, se poate beneficia de ajutor sau pregătire constantă pentru a asigura succesul dorit. Cu toate acestea, investirea într-o franciză necesită prudenţă, deoarece indiferent de afacere, avantajele nu vin fără riscuri, iar o astfel de achiziţionare nu reprezintă garanţia absolută a succesului.