Dezvoltarea antreprenorială în România

CARACTERISTICI GENERALE

Companiile mici şi mijlocii (IMM-uri) reprezintă un actor important pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, ele jucând rolul de principal angajator şi cel mai mare contribuitor la Produsul Intern Brut al ţărilor din regiune.

Criza financiară a afectat însă aceşti jucători pentru care evaporarea cererii interne şi externe, reducerea lichidităţilor de pe piaţă şi înăsprirea condiţiilor de creditare au avut în multe cazuri rolul unei "sentinţe la moarte". Cu excepţia Poloniei, unde numărul falimentelor din primele nouă luni ale anului 2009 a rămas sub 1 000, în toate celelalte state, recesiunea a doborât multe IMM-uri. România este de departe cea mai afectată, în condiţiile în care în primele şase luni ale anului precedent peste 100 000 de IMM-uri au dat faliment, din totalul de 600 000 înregistrate la ministerul aferent.

Pentru a rămâne pe piaţă, aceste firme au apelat la diverse măsuri de reducere a costurilor, precum disponibilizări, reduceri salariale, sau reducerea cheltuielilor administrative. Aceste măsuri, anunţă Uniunea IMM-urilor din Cehia, ar putea salva din faliment multe firme în 2009, însă supravieţuirea în 2010 va fi foarte dificilă dacă nu se va remarca o îmbunătăţire a situaţiei economice.

Toate aceste măsuri riscă să rămână fără rezultat însă dacă în viitorul apropiat cererea nu îşi va reveni, iar băncile nu vor deschide porţile la creditare. În Polonia, aproximativ 65-70% din totalul băncilor au redus în trimestrul doi accesul la creditare atât pe termen scurt, cât şi lung pentru IMM-uri, şi plănuiau să menţină măsurile drastice şi în trimestrul trei, în pofida creşterii cererii pentru finanţări, potrivit unui studiu al băncii centrale.

Creditele de care beneficiau aceste firme înainte de izbucnirea crizei au rămas acum doar o amintire. În pofida flexibilităţii acestor companii, ele nu oferă acelaşi nivel de siguranţă pentru bănci precum marile corporaţii. IMM-urile reprezintă în fiecare stat din Est principalul motor de creştere al economiei, contribuind cu cel puţin 50% la PIB.

Potrivit lui Constantin Niţa, fost ministru al IMM-urilor, situația în țara noastră se prezintă astfel:

• 70% - contribuţia IMM-urilor la PIB

• 600 000 de IMM-uri existau în România în februarie 2009.

• 30-40% dintre IMM-uri ar putea intra în faliment, din cauza crizei financiare.

• 90 000 de firme apar în fiecare an în România, în timp ce circa 40 000 dau faliment.

• 100 000 de IMM-uri au dat faliment în prima jumătate a anului, majoritatea firmelor confruntându-se cu scăderea vânzărilor între 21% şi 50%, conform unui studiu realizat în luna iunie de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

Deasemenea, situaţia economică dificilă a condus la creşterea numărului de falimente. Între măsurile pe care firmele le-au luat pentru a scădea impactul crizei economice: 36% au redus cheltuielile administrative, 19% au redus numărul angajaţilor, iar 9% au redus veniturile angajaţilor.

Similar cu alte state UE, IMM-urile din economia românească sunt predominante, reprezentând 99,5% din totalul întreprinderilor şi au o contribuţie substanţială la formarea PIB-ului şi la gradul de ocupare a forţei de muncă. Luând în considerare densitatea IMM-urilor, România, cu 20,38 IMM/1000 locuitori , se situează mult în urma Bulgariei (27,6 IMM/ 1000 locuitori) sau a Cehiei, Slovaciei, Ungariei şi Poloniei (cu o medie de 42,3 IMM/1000 locuitori) .

Grafic 1

Bucureşti-Ilfov cu 46,51 IMM/1000 locuitori, are de peste 3 ori mai multe IMM-uri, comparativ cu Regiunea Nord-Est, cea mai slab dezvoltată regiune a ţării. Cele mai spectaculoase evoluţii pozitive, din punct de vedere al dezvoltării antreprenoriale, au caracterizat în ultimii ani Regiunile Vest, Nord-Vest şi Centru, în timp ce situaţia celorlalte Regiuni (Sud-Vest, Sud şi Sud-Est) prezintă o uşoară revenire în perioada analizată (2003-2005). Dezvoltarea antreprenorială este, în general, negativ corelată cu zonele rurale predominante cu un grad scăzut de pregătire a populaţiei ocupate, un nivel redus de urbanizare şi grad masiv de migrare în străinătate.

Structura IMM-lor din România este comparabilă cu cele din Statele Membre, care au aderat la UE în 2004. Analizele relevă, că în România, contribuţia IMM-urilor la formarea cifrei de afaceri este peste 50%, în comparaţie cu unele State Membre.

Tabel 1

Numărul întreprinderilor şi a cifrei de afacere, 2003 (pondere din total)

Indicatori UE-25 LV CZ PL HU SK BG RO

Numărul de întreprinderi

- micro 91,5 82,5 95,2 96,3 94,7 73,3 90,8 87,1

- mici 7,3 14,5 3,9 2,6 4,4 20,0 7,4 9,8

- medii 1,1 2,7 0,7 0,9 0,7 5,2 1,5 2,5

- mari 0,2 0,5 0,2 0,2 0,2 1,4 0,3 0,6

Cifra de afaceri

- micro 19,4 17,6 19,4 25,3 21,1 12,7 25,2 15,0

- mici 19,3 30,5 19,9 14,5 19,0 15,9 21,9 22,1

- medii 19,2 29,6 21,6 22,1 18,6 19,8 19,9 20,2

- mari 41,9 22,4 39,1 38,1 41,2 51,5 32,9 42,7

Sursa: Eurostat – Statistics in focus, Nr.24/2006