Dezvoltarea Economico - Sociala Regionala a Municipiului Vulcan

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Dezvoltarea Economico - Sociala Regionala a Municipiului Vulcan.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bodea Gabriela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

I. DATE GENERALE - 3 -
1.1 SCURT ISTORIC - 3 -
1.2 AŞEZARE GEOGRAFICĂ - 3 -
1.3. RELIEFUL - 3 -
1.4. CLIMA - 4 -
1.5 ELEMENTE DE BIOGEOGRAFIE (FLORA ŞI FAUNA) - 4 -
II. POTENŢIAL SOCIO – UMAN - 5 -
2.1. PRIVIRE GEOGRAFICĂ DE ANSAMBLU - 5 -
2.2. INDICATORI COMPARATIVI MUNICIPIUL VULCAN – JUDEŢUL HUNEDOARA - 7 -
2.3 SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ - 7 -
2.4 OCUPAREA POPULAŢIEI - 8 -
2.5 EDUCAŢIE - 9 -
2.6 CULTURĂ - 9 -
2.7 SĂNĂTATE - 9 -
2.8 ASISTENŢĂ SOCIALĂ - 10 -
2.9 CALITATEA GENERALĂ A VIEŢII - 10 -
III . ECONOMIE LOCALĂ - 11 -
3.1 DEZVOLTAREA FUNCŢIUNILOR ECONOMICE (IMM-URI) - 11 -
3.2. ROLUL ECONOMIC AL IMM-URILOR ÎN CADRUL ECONOMIEI MUNICIPIULUI VULCAN - 11 -
3.3 PARTICIPAREA LA PIAŢA MUNCII - 12 -
3.4. OPORTUNITĂŢI DE AFACERI - 12 -
◊ Industrie şi comerţ. - 12 -
◊ Industria uşoară – confecţii, textile, tricotaje. - 13 -
◊ Turismul montan şi agroturismul. - 13 -
◊ Prelucrarea lemnului. - 14 -
◊ Creşterea animalelor, prelucrarea laptelui, cărnii - 14 -
◊ Infrastructura locală - 14 -
◊ Instituţii publice, bănci. Servicii publice locale. - 15 -
IV. PLANUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ - 16 -
4.1 ANALIZA SWOT - 16 -
ANALIZA PE DOMENII A COMUNITAŢII VULCAN - 16 -
DEZVOLTARE TURISTICA PASUL VÂLCAN - 16 -
AŞEZARE GEOGRAFICĂ - 16 -
POPULAŢIE ŞI NEVOI SOCIALE - 17 -
ECONOMIE – TURISM - 17 -
INFRASTRUCTURĂ - 18 -
4.2 LISTA PROIECTELOR CU FINANŢARE INTERNĂ ŞI EXTERNĂ, AFLATE ÎN DERULARE ŞI A CELOR CARE SUNT DEPUSE SAU SE VOR DEPUNE SPRE FINANŢARE. 19
V . BIBLIOGRAFIE 20

Extras din document

I. DATE GENERALE

1.1 Scurt istoric

Municipiul de astăzi îşi are începuturile în vechime şi evoluţia sa încadrează într-un proces firesc, determinat de nevoia oamenilor de a exista într-un spaţiu care îi apără, dar mai ales le asigură resursele pentru a putea trăi.

Prin Pasul Vâlcan şi pe drumul care trece de la Crividia – Dealu Babii la Crivadia – Merişor, s-a realizat până în epoca modernă, legătura dintre spaţiul intracarpatic şi regiunea de nord a Olteniei.

Dintr-un document emis la 1462 de regele Matei Corvin, aflăm că nobilul haţegan Nicolae Kendeffy moare în 1442, într-o luptă dusă cu turcii în „Alpibus Vâlcan” şi pe aici se crede că ar fi trecut Mihai Viteazul când, la sfârşitul anului 1600, a luat drumul pribegiei spre Praga pentru a cere ajutorul împăratului habsburg Rudolf al II-lea . Aici se va afla punctul de vamă pentru trecerea spre şi dinspre Ţara Românească, iar în jurul acestuia se poate afirma că s-a format nucleul viitoarei aşezări stabile, Vulcan.

1.2 Aşezare geografică

Municipiul Vulcan este situat pe malul Jiului Românesc între 450 16’ - 450 23’ latitudine nordică şi 200 18’ - 200 23’ longitudine estică. Face parte integrantă din marea unitate de relief din Carpaţii Meridionali numită depresiunea tectono – erozivă „Valea Jiului” sau „Petroşani”, fiind situat în partea centrală a prelungirii vestice; localitatea este dominată de culmile muntoase Oboroca, prelungire a munţilor Retezat, spre nord şi masivul Vâlcan spre sud, cu o deschidere largă spre est şi tot mai îngustă spre vest (spre masivul Retezat). Comunică cu regiunile învecinate prin pasuri şi trecători: Pasul Vâlcan (1621 m) şi Pasul Lainici (450 m) cu depresiunea subcarpatică Târgu – Jiu, iar prin Pasul Merişor (756 m) şi Pasul Dealu Babii (934 m), cu depresiunea Haţeg.

Localitatea Vulcan este aşezată la vest de municipiul Petroşani, la circa 11 Km şi la est de oraşul Lupeni, la circa 6 – 8 Km. Altitudinea înregistrează valori de 570 – 600 m în albia Jiului Românesc.

Suprafaţa totală a localităţii (extravilan +intravilan), este de 8.731 ha şi se află în partea sudică a judeţului Hunedoara, la circa 120 Km de municipiul Deva, reşedinţa şi centrul administrativ al judeţului.

1.3. Relieful

În variaţia reliefului localităţii Vulcan, deosebim următoarele unităţi:

a) Cadrul muntos, care privit de la scara reliefului întregii ţări, apare ca o treaptă uriaşă, dar care văzută mai îndeaproape este o multiplă succesiune de suprafeţe sau trepte (specifică mai ales Carpaţilor Meridionali), care coboară de la partea cea mai înaltă a crestelor şi culmilor alpine până la bordura sudică pusă în evidenţă de treapta de eroziune Gornoviţa.

b) Dealurile piemontane care fac trecerea de la zona montană la zona joasă a depresiunii formând o fâşie continuă la marginea masivelor cristaline cu altitudini de 750 – 790 m.

1.4. Clima

Caracterul depresionar, favorizează acumularea şi stagnarea aerului rece, care determină frecvente inversiuni de temperatură chiar şi între unităţile de relief cu altitudini reduse. Vara, încălzirile sunt mai puternice datorită circulaţiei reduse, astfel că amplitudinile termice zilnice şi anuale diferă faţă de alte regiuni. Valorile medii anuale ale temperaturii aerului calculate pe o perioadă de 60 de ani , înregistrează valori de 6,80 C. Valorile medii lunare sunt cuprinse între – 4,5 0 C în luna ianuarie şi 16,70 C în luna iulie.

Elementele climatice indică caracteristicile unui climat umed şi rece.

1.5 Elemente de biogeografie (flora şi fauna)

Flora localităţii este central-europeană, cu elemente arcto-alpine, în părţile înalte ale munţilor şi infiltraţii mediteraneene în locurile adăpostite şi cu condiţii ecologice potrivite, ca formaţiunile calcaroase.

În jurul localităţii predomină, atât pe versanţii sudici cât şi pe cei nordici pădurile de fag, care în unele locuri, vegetează cu alte specii lemnoase: bradul, molidul, pinul, lariţa, paltinul de munte, frasinul, carpenul, mesteacănul ce formează pâlcuri mai întinse în partea inferioară a pădurii de fag.

În făgete şi în zona colinară sunt întâlniţi numeroşi arbuşti: cununiţa, caprifoiul, alunul, socul roşu, păducelul şi diferite specii de mur. În zonele defrişate prin tăieri se instalează zmeurişul, iar în poiene şi liziera pădurii se găsesc zone întinse de merişor şi afin.

Specific pădurilor de munte sunt: cocoşul de munte, ierunca, găinuşa de munte, mierla gulerată, sturzul de piatră, ciocănitoarea neagră, corbul, cerbul, râsul, ursul brun, jderul de pădure. Au mai fost semnalate exemplare de bufniţă. Dintre răpitoarele de zi amintim gaia roşie şi specii de ulii de genul Accipiter. În afara speciilor amintite mai semnalăm prezenţa următoarelor specii: bursucul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, dihorul, nevăstuica, mistreţul, veveriţa, şoarecele de pădure, iepurele, specii de lilieci şi ariciul.

II. POTENŢIAL SOCIO – UMAN

2.1. Privire geografică de ansamblu

Suprafaţa localităţii este de 8.731 ha, aflându-se în partea sudică a judeţului Hunedoara, la graniţa cu judeţul Gorj.

Localizarea municipiului Vulcan în judeţul Hunedoara:

Fisiere in arhiva (1):

  • Dezvoltarea Economico - Sociala Regionala a Municipiului Vulcan.doc

Alte informatii

Studiu de caz privind dezvoltarea economico-sociala regionala a municipiului Vulcan Universitatea ,, Babeş – Bolyai ’’ , Cluj - Napoca Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor Specializare : Economie generala