Dificultăți și oportunități pentru mediul de afaceri românesc - rezultate ale procesului de aderare la UE

1. Rezumat

Mediul de afacere românesc în urma procesului de aderare la U.E. se confruntă cu o serie de dificultăti dar beneficiază si de multe oportunităti prin atragerea si implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune în valoare de 19,67 miliarde Euro, la care se adaugă o cofinanţare naţională estimată la 5,6 miliarde Euro.

Problemele întâmpinate de către autorităţile de management şi beneficiari în procesul de demarare a implementării programelor operaţionale şi, ulterior, în implementarea efectivă a proiectelor, au fost multiple şi complexe, soluţionarea acestora solicitând timp şi eforturi consistente. Principalele dificultăţi au vizat pregătirea portofoliului de proiecte şi lansarea cererilor de proiecte, întârzieri în evaluarea şi selecţia proiectelor, demararea implementării proiectelor la nivelul beneficiarilor, o serie de bariere legislative, precum şi probleme de natură instituţională.

Chiar dacă au existat o serie de dificultăţi în lansarea liniilor de finanţare, precum şi în evaluarea şi selecţia proiectelor, valoarea contribuţiei U.E. la proiectele contractate comparativ cu alocarea 2007-2009 de cca. 55% demonstrează eficacitatea măsurilor luate de către autorităţi în vederea diminuării efectelor produse de problemele din fazele iniţiale ale implementării. Cu toate acestea, nivelul încă redus al plăţilor către beneficiari, precum şi al rambursărilor efectuate de către CE, relevă existenţa unor probleme şi dificultăţi semnificative lanivelul beneficiarilor în ceea ce priveşte implementarea proiectelor.

Din totalul fondurilor alocate de către UE, suma de 19,2 mld. Euro este destinată Obiectivului Convergenţă, prin intermediul a şapte Programe Operaţionale:

- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice;

- Programul Operaţional Sectorial Mediu;

- Programul Operaţional Sectorial Transport;

- Programul Operaţional Regional;

- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;

- Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative;

Programul Operaţional Asistenţă Tehnică.

2. Cuvinte cheie

S-au folosit următoarele concepte/cuvinte cheie:

1. program operational;

2. axe prioritare;

3. strategia de broadband.

3. Introducere

Programarea strategică a fondurilor structurale şi de coeziune a fost realizată prin Cadrul Strategic Naţional de Referinţă, având la bază priorităţile strategice stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Implementarea strategiei CSNR se realizează prin programele operaţionale menţionate. CSNR 2007-2013 şi Programele Operaţionale finanţate din FEDR şi FC au fost aprobate în perioada iunie-iulie 2007, iar Programele Operaţionale finanţate din FSE în noiembrie 2007. În ceea ce priveşte capacitatea instituţională de management a instrumentelor structurale, procesul de pregătire pentru dezvoltarea acestuia a început încă din anul 2004, concretizându-se în stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale (H.G.R. nr.457/2008), fiind desemnate structuri distincte în cadrul ministerelor şi agenţiilor, având la bază şi experienţa acumulată în gestionarea fondurilor de preaderare.

De asemenea, au fost create mecanismele interne de funcţionare a structurilor, urmărindu-se asigurarea premiselor necesare unei implementări eficiente dar şi riguroase a fondurilor. Ministerul Finanţelor Publice, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) îndeplineşte rolul de coordonator naţional al programării şi gestionării instrumentelor structurale, consfinţit prin H.G.R. nr.457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale. Mecanismul de coordonare instituit prin acest act normativ permite o relaţionare inter-instituţională la toate nivelurile, respectiv decizional - politic, decizional de management şi tehnic - de execuţie.

4. Stadiul cercetărilor efectuate în tematica investigată

Sistemul instituţional creat a fost evaluat de către Autoritatea de Audit şi Comisia Europeană prin intermediul misiunilor efectuate în perioada 2008-2009, finalizate prin acreditarea sistemelor de management şi control create pentru fiecare dintre cele şapte programe operaţionale, atestându-se astfel conformitatea procedurilor de implementare cu normele şi standardele europene. Deşi România a fost printre primele State Membre ale căror programe operaţionale au fost aprobate de către Comisia Europeană, demararea efectivă a implementării strategiei aprobate prin CSNR şi programele operaţionale nu a fost facilă. România se află la prima perioadă de utilizare a instrumentelor structurale, ceea ce presupune o evoluţie ceva mai lentă în primii ani (în contextul dificultăţilor implementării unui sistem nou şi complex de finanţare, atât la nivelul structurilor care gestionează programele operaţionale, cât şi al beneficiarilor), urmată de o creştere rapidă a nivelelor de absorbţie pe măsură ce se avansează în cadrul ciclului de implementare.

Evoluţiile de până acum în ceea ce priveşte implementarea programelor operaţionale confirmă, în linii mari, aceste previziuni. Astfel, anul 2007 a fost anul negocierilor cu Comisia Europeană pentru aprobarea CSNR şi a programelor operaţionale, precum şi al primelor lansări de cereri de proiecte. Anul 2008 a fost cel al lansării în masă a cererilor de proiecte, până la sfârşitul anului fiind deschise către potenţialii beneficiari aproape toate operaţiunile prevăzute în programe (cca. 90%). Anul 2009 poate fi caracterizat ca „anul contractării”, având în vedere creşterea rapidă a numărului de contracte / decizii de finanţare încheiate cu beneficiarii, iar din al doilea semestru se poate observa un progres evident la nivelul implementării efective a proiectelor şi al plăţilor efectuate.