Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 51 în total
Cuvinte : 19950
Mărime: 149.95KB (arhivat)
Publicat de: Maximilian Costea
Puncte necesare: 9

Extras din proiect

1.1. ISTORIE ŞI DEZVOLTARE

Procurarea adăpostului mâncării şi băuturii pentru călători a fost trăsătura societăţilor civilizate cel puţin din timpul vechilor greci şi romani.

Această trăsătură caracterizează istoria cateringului din Bretania (Marea Britanie) până în zilele noastre pentru a scoate în evidenţă natura afacerilor de catering şi unele dintre principiile care sunt caracteristice tuturor operaţiunilor de catering.

În evul mediu pelerinii stăteau în mănăstiri sau în case private. Casele private au devenit hanuri ofereau de obicei o masă simplă. Această masă era servită într-o sală care era folosită mai târziu ca dormitor.

Tavernele în această perioadă reprezentau un loc de întâlnire pentru comunitatea locală oferind mâncare, băutură şi distracţii.

În secolele XVI - XIX facilităţile oferite de hanurile comerciale mari s-au dezvoltat ca urmare a îmbogăţirii clientelei lor, îmbogăţire adusă de revoluţia industrială.

În secolul al XVII-lea au apărut cafeaua şi ciocolata în Europa. Acestea au fost servite în cafenele şi cofetării care au devenit locuri de întâlnire pentru artişti, poeţi şi avocaţi. Aceste locuri erau foarte exclusive, ducând la instituţia britanică exclusivă (numai pentru membri), clubul

Odată cu apariţia autostrăzilor, secolul XIX, cererea pentru cazare departe de casă duce la dezvoltarea marilor hoteluri şi restaurante de pe autostrăzi. La sfârşitul secolului XIX, cluburile, marile hoteluri şi câteva restaurante independente ofereau facilităţi privind cina. Acestea erau de înaltă clasă, sofisticate, scumpe, devenind foarte populare. Această extindere a obişnuinţei de a ieşi pentru a mânca a fost o dezvoltare foarte importantă pentru industria catering.

Escoffier care şi-a câştigat reputaţia de bucătar de primă clasă în Franţa a fost responsabil de introducerea unui model care are încă influenţă asupra bucătăriilor 100 de ani mai târziu.

În această perioadă s-au dezvoltat restaurante mai puţin scumpe pentru oamenii care nu-şi puteau permite să frecventeze restaurantele mai selecte. Aceasta a condus la crearea cafenelelor şi ceainăriilor şi eventual a restaurantelor comerciale mai ieftine şi mai puţin exclusive.

Primul şi al doilea război mondial au dus la creşterea numărului cantinelor industriale. De-a lungul celui de al doilea război mondial hrănirea comunală a ajuns la o scară foarte largă aşa încât folosinţa maximă putea fi formată din hrana limitată disponibilă.

Hotelurile şi pensiunile au fost rechiziţionate pentru trupe şi pentru diferitele departamente guvernamentale, industria suferind o regresare temporară.

Perioada interbelică a suferit o creştere importantă a turismului în ţară şi peste hotare. Introducerea zilelor de sfârşit de săptămână plătite a crescut şi mai mult nevoia de cazare departe de casa. Aceasta a atras o mare parte a populaţiei introducând „package holidays”. În 1935 în Fleet Street a fost deschisă prima lăptărie „Milk Hars”.

Până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial au avut loc multe modificări în dezvoltarea industriei cum ar fi cateringul pentru un număr mare de persoane ( „mass catering” ) fast food şi alte operaţiuni.

Tabelul 1.1. identifică unele din acestea inovaţii şi întemeietorii lor. E important să realizăm faptul că industria cateringului e alcătuită din diferite feluri de operaţiuni.

ANI Privire asupra dezvoltării cateringului în Marea Britanie

1183 Cantine publice în Londra

1630 Cafenele

1838 Primul han

1869 Începutul restaurantului italian

1884 Ceainăriile ABC

1887 Prima operaţiune catering Lyon s

1894 Prima ceainărie Lyon s

1906 Cantinele şcolare

1908 Primele restaurante chinezeşti

1915 Cantinele industriale

1919 Cateringul in-flight

1920 Ceaiurile dansante

1928 Începuturile restaurantului unguresc

1934 Restaurantele vegetariene

1965 Pizza Exprss

1974 McDonalds

1657 Cofetării

1.2. STRUCTURA INDUSTRIEI CATERING

Cuvântul „catering” înseamnă a furniza mâncare ca afacere a cuiva. Termenul e folosit mai ales cu referire la toate localurile care sunt interesate în unul sau mai multe din următoarele servicii:

- pregătirea mâncării;

- pregătirea băuturii;

- pregătirea cazării.

Ca o adăugare la unul sau mai multe din cele de mai sus, alte servicii cum ar fi facilităţile conferenţiale sau divertismentul pot fi procurate.

Conform dicţionarului Oxford English cuvântul „catering” provine de la „cate”, substantiv cu sensul de cumpărare, ulterior de mâncăruri cumpărate, ajungând la verbul „to cate”- a îmbrăca şi în continuare la un nou substantiv „catere” - cu semnificaţia de persoană care asigură provizii pentru o gospodărie, club sau furnizează alimente necesare unei sărbători.

Cuvântul „ospitalitate” este definit prin primirea prietenoasă şi liberală a oaspeţilor şi a străinilor. Termenul este folosit pentru diferitele tipuri de operaţiuni de catering, în special hoteluri.

1.2.1. Scopul industriei catering

Industria catering este una dintre industriile care oferă cele mai multe locuri de muncă în Marea Britanie (Hotelurile Britanica, restaurantele şi asociaţiile de catering). Pentru mai mulţi oameni, primul lucru care le trece prin minte atunci când este menţionat cuvântul „catering” este un hotel. Fie că acesta este cazul sau nu, este un fapt că puţini oameni realizează vasta extindere a diferitelor tipuri de operaţiuni catering care există. Figura 1.1 arată larg al diferitelor sectoare ale industriei catering.

1.2.2. Ramurile industriei catering. Specialitatea domeniilor de activitate

Aruncând o privire asupra istoriei şi structurii industriei, ajungem la tipurile de muncă pe care le fac angajaţii din domeniul catering-ului. În industria catering sunt multe domenii de specialitate, fiecare implicând diverse nivele de cunoştinţe. Tabelul 1.2. face un sumar asupra scopului domeniilor de muncă de specialitate. Există nivele de progres ale fiecăreia dintre aceste specialităţi care pot în final să conducă la supervizare sau locuri de muncă în domeniul managementului. Tabelul1.2

Specialitatea domeniilor de activitate

Domeniu de specialitate Tipuri de slujbe

Prepararea mâncării

Servicii (food)

Operaţiuni de cazare

Servicii (băutură) Bucătar, bucătar/manager

Manager de restaurant, ospătar

Fem. de serviciu

Recepţioner, portar

Ospătar, barman

Cateringul ca proces şi sistem

Se disting 3 secţiuni distincte cu funcţii bine determinate ale sistemelor de catering.

1) Cateringul industrial căruia îi revine sarcina de a fabrica produsele alimentare specifice acestui sistem, utilizând o reţea de unităţi purtătoare care sunt capabile să realizeze gama sortimentală pentru care a fost creat sistemul.

ETAPA I se desfăşoară în unităţi de producţie şi constă în producerea centralizată a preparatelor culinare (prelucrare primară, preparare, porţionare) şi conservarea acestora pe lungă durată, printr-un sistem adecvat (congelare, refrigerare, sterilizare, deshidratare). Cea mai indicată şi cea mai utilizată metodă de conservare este congelarea.

Pentru ca un astfel de sistem să funcţioneze trebuie ca:

- să existe o colaborare strânsă între unităţile producătoare (furnizori) şi unităţile de comandă, care devin clienţi, care au ca scop corelarea cererii cu posibilităţile de încărcare a producţie şi depozitare.

- Să existe o mare adaptabilitate sub aspectul mobilităţii sortimentale ale mărimii loturilor de fabricaţie, promptitudinii de livrare.

Produsele de tip catering sunt destinate următoarelor categorii de consum:

a) Consumatorii colectivi (în special): cantine şcolare, spitale, cantine restaurant, restaurante cu autoservire.

Bibliografie

1. Kotler Ph. - ,,Managementul marketingului’’, Editura Teora, Bucuresti, 1997

2. Prutianu, - „Inteligenţa Marketing Plus „ , Editura Polirom, Bucureşti, 1999

3. J.Blythe, - „ Comportamentul consumatorului” , Editura Teora, Bucureşti, 1998

4.Catoiu I., Teodorescu N. - ,,Comportamentul consumatorului. Teorie şi practică’’, Editura Economica, Bucureşti, 1997;

5.Morden A. R. - ,,Elements of Marketing’’, 3rd Edition, DP Publications, London, 1993;

6. Puiu C. - Teza de doctorat, Craiova, 2001.

7.Schiffmann L. G. si Kanuk L. L. - ,,Consumer Behaviour’’, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersez, 1978;

8.Adina Negrea ,Luminiţa Pîrvulescu - „Alimentaţie Catering” , Editura Eurobit,Timişoara-2000

9.Nicolae Lupu - „Hotelul-Economie şi management”, Editura ALL Beck,2002

10.Florin Foltean, - „Marketing” ,

Lucian Lădar, Editura Brumar ,Timişoara 2001

Costinel Dobre,

Gheorghe Ionescu,

Constantin Negruţ

11. Anuarul Statistic al României

12. Eunice Taylor,Jerry Taylor-Catering theory,Editura Macmillan 1990

13. www.FIB.ro

14. Raport anuar BNR 2001

Preview document

Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 1
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 2
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 3
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 4
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 5
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 6
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 7
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 8
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 9
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 10
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 11
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 12
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 13
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 14
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 15
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 16
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 17
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 18
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 19
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 20
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 21
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 22
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 23
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 24
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 25
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 26
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 27
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 28
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 29
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 30
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 31
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 32
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 33
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 34
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 35
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 36
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 37
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 38
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 39
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 40
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 41
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 42
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 43
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 44
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 45
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 46
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 47
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 48
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 49
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 50
Dimensiunea unităților de catering la nivel național și european - Pagina 51

Conținut arhivă zip

  • Dimensiunea unitatilor de catering la nivel national si european.DOC

Alții au mai descărcat și

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

Tehnologia Hotelieră și de Restaurant

Cap.1. ORGANIZAREA ŞI STRUCTURA RESTAURANTELOR Serviciile de cazare şi alimentaţie au un rol distinct, esenţial şi primordial în ansamblul...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Economia Serviciilor

CAP.1. CONŢINUTUL ŞI SFERA DE CUPRINDERE A SERVICIILOR 1.1. Conceptul de serviciu 1.2. Caracteristicile serviciilor 1.3. Serviciile şi sectorul...

Ai nevoie de altceva?