Dinamica indicatorilor macroeconomici de rezultate în perioada 2000 - 2013

INTRODUCERE

Evidenţierea nivelului de dezvoltare economică, a tendinţelor acesteia şi a modului în care sunt utilizate resursele unei economii naţionale, necesită măsurarea rezultatelor activităţii economice. Evaluarea , fizică şi valorică, a rezultatelor agenţilor economici în ansamblu permite reflectarea evoluţiilor favorabile şi nefavorabile în economia naţională.

Motivaţia alegerii temei cu titlu „Dinamica indicatorilor macroeconomici de rezultate în perioada 2000-2013”, l-a constituit faptul că problematica modalităţilor prin care autorităţile statului îşi procură resursele băneşti necesare desfăşurării activităţii reprezintă un subiect de dezbatere, atât în cadrul comunităţii ştiinţifice, dar mai ales în rândul politicienilor. Veniturile publice se constituie, deseori, într-un măr al discordiei printre reprezentanții autorităților publice, tot timpul există o problemă a banilor publici dată de caracterul lor limitat. Problematica resurselor financiare publice stârneşte interesul tuturor cetăţenilor implicaţi activ în animarea sistemul financiar public. La fel ca mulţi alţii, ne încadrăm în categoria contribuabililor obişnuiţi, interesaţi de modul în care statul gestioneză banul public. Aceasta cercetare s-a constituit în posibilitatea de a aprofunda şi înţelege sistemul resurselor financiare publice din România, dar şi oportunitatea de a investiga dacă sistemele fiscale ale altor ţări sunt un factor determinant al ecartului care ne desparte de acestea, ca nivel de dezvoltare economică.

Lucrarea de faţă este structurată în Introducere, 3 capitole, Concluzii şi Bibliografie.

În capitolul 1 cu titlul „ Sistemul conturilor naţionale (SCN)”, am încercat să studiez aspecte privind apariţia şi evoluţia SCN, precum şi structura SCN.

Contabilitatea Naţională sau Sistemul Conturilor Naţionale este instrumentul esenţial de colectare a unor date numerice şi de cuantificare, într-o formă sintetică, simplificată, a operaţiunilor principale din economia naţională. Ea reprezintă macheta economiei naţionale şi pune un accent deosebit pe relaţiile de interdependenţă dintre unităţile elementare ale economiei, pe agregarea rezultatelor în cadrul categoriilor macroeconomice semnificative, favorizând analizele economice în termeni de flux (variaţia activităţii într-o perioadă dată).

Capitolul 2, cu titlu „Indicatori macroeconomici de rezultat”, prezintă indicatorii macroeconomici de rezultate, metodele de calcul utilizate pentru calculul acestor indicatori, modul cum se utilizeaza SCN în activitatea de previzionare. De asemenea, am încercat să sintetizez principalii indicatori macroeconomici de rezultate.

Rezultatele activităţii la nivel macroeconomic într-o perioadă determinată, de regulă un an, obţinute de către toţi agenţii economici din economia naţională, se reflectă cifric şi antitativ prin indicatori sintetici. Indiferent de natura rezultatelor (bunuri materiale şi servicii) şi fluxurilor din economia naţională, aceşti indicatori se calculează numai în expresie valorică, prin intermediul preţurilor şi tarifelor. În funcţie de scopul urmărit, ei pot fi evaluaţi la preţurile pieţei (preţurile cumpărătorilor) sau la preţurile factorilor de producţie (preţurile producătorilor).

De obicei, indicatorii sintetici de rezultate macroeconomice se determină la preţurile pieţei, ceea ce permite cunoaşterea dimensiunii rezultatelor activităţii din intervalul de timp avut în vedere, corelarea resurselor alocate şi consumate cu rezultatele obţinute, studierea principalelor corelaţii care s-au manifestat în perioada de calcul

În capitolul 3, intitulat „Dinamica PIB-ului României în perioada 2000 – 2013” , am realizat un studiu privind evoluţia acestui indicator macroeconomic de rezultate în perioada 2000-2013. Majoritatea țărilor lumii au fost nevoite să adopte în perioada 2008-2012 o serie de măsuri prin care să diminueze efectele negative ale crizei economico-financiare care a cuprins întreaga planetă. Oricât de ambițioase ar fi însă programele guvernamentale anti-criză în lume, studiile de profil arată că efectul lor real în economie depinde direct de eficienţa guvernamentală şi de capacitatea lor de a injecta resursele cât mai rapid în mijloace productive.

Pentru realizarea acestei lucrări am consultat literatură de specialitate în domeniul macroeconomic şi am constatat că s-au mai efectuat studii de caz pe această temă. Acest subiect rămâne, în continuare, un subiect deschis pentru alte cercetări viitoare.