Dinamica serviciilor pe plan mondial

Serviciile în contextual economiilor naţionale

Serviciile se definesc ca o activitate umană,cu un conţinut specializat,având ca rezultat efecte utile,imateriale şi intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale sau personale. Serviciile au devenit un sector important al economiei mondiale,în continuă creştere,înglobând cea mai mare parte a producţiei şi forţei de muncă în majoritatea ţărilor industrializate.Creşterea serviciilor a devansat creşterea economică mondială în ţările OCDE(Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică)în ultimele decenii,tendinţa ce se revizioneaza a continua.Aşa după cum publică OCDE,economia mondială se transformă într-o economie a serviciilor.

“Serviciile domină economiile noastre,iar rolul lor va creşte în viitor.Totuşi nu li se acorda suficientă atenţie la nivelul politicii economice.În ciuda unei scăderi până la nivelul de aproximativ 20% din valoarea adăugată brută globală,sectorul industrial continua să domine discuţiile internaţionale legate de comerţ internaţional,politici comerciale,politici fiscale.Chiar dacă acest lucru nu a împiedicat sectorul serviciilor să se dezvolte,a diminuat totuşi contribuţia pe care aceasta ar fi putut-o avea la nivelul economiilor naţionale”,citat concluzionat de participanţii la Forumul cu privire la “Potenţialul economiei de servicii.”

Serviciile şi dezvoltarea economică

În urmă cu peste 40 de ani,când Acordurile de la Bretton Woods erau încă în vigoare,”dezindustrializarea” nu fusese inventată,iar teoria economică era marcată de afluenţa ideilor cu privire la “societatea neo-industriala” a lui Galbraith,în central preocupărilor de politică economică continuau să se afle industriile grele,respectiv sectorul secundar.Tendinţele identificate de economiştii vremii că marcând începutul unei noi ere erau diferite,elementul lor comun fiind totuşi,recunoaşterea rolului cunoştinţelor tehnologice şi ştiinţifice.

Evoluţiile la nivelul teoriei economice din ultimele patru decenii au scos la iveală elemente comune.În ciuda lipsei de consens cu privire la diversele faţete ale proceselor economice,idea tranziţiei ţărilor industrializate către economii complexe,bazate pe servicii,precum şi a apariţiei economiei informaţionale este astăzi universal recunoscută.În prezent,în ţările membre OCDE,aproximativ 2/3 din forţa de muncă este ocupată în servicii,iar acestea reprezintă tot aproximativ 2/3 din activitatea economică de ansamblu(aproximativ 65% în 2004),ajungând chiar până la 70% în unele state membre.

Transformarea economiilor moderne şi orientarea lor către o puternică dezvoltare a sectorului de servicii pot fi explicate şi susţinute prin următoarele argumente:

a) Distribuţia în spaţiu a nivelului de dezvoltare în economia mondială

b)În majoritatea ţărilor lumii,forţa de muncă a migrat către sectorul serviciilor,apărând astfel o anumită polarizare.

c)În distribuţia sectorială a creşterii gradului de ocupare în ţările membre OCDE,pe intervalul 1973-2003,subsectoarele serviciilor imobiliare şi de afaceri sunt proeminente;în serviciile de consultant,dezvoltare de soft,engineering,cercetare-dezvoltare şi marketing,gradul de ocupare s-a triplet în toată această perioadă.Şapte din primele 10 sectoare că ritm al creşterii sunt sectoare de servicii, fapt datorat apariţii statului modern,bunăstării sociale şi a creşterii gradului de complexitate al afacerilor.

d)Toate aceste evoluţii se remarcă şi la nivelul schimbărilor în component forţei de muncă,în funcţie de nivelul de calificare.În timp ce gradul de ocupare în sectorul manufacturier a scăzut pe ansamblu,a crescut ponderea personalului cu grad înalt de calificare. Efectul este apariţia unui dezechilibru structural între compoziţia exodului forţei de muncă din industrie şic ea a influxului de forţă de muncă în servicii,agravând şomajul în ţările OCDE.