Cuprins
- Capitolul 1 - E- money
- 1.1. Banii şi moneda – concept, funcţii în accepţiunea clasică 3
- 1.2. Banii electronici – definiţie şi scop 5
- 1.3. Emiterea banilor electronici 12
- 1.4. Componentele sistemului de plată cu monedă electronică 13
- 1.5. Tranzacţii cu monedă electronică – condiţii de desfăşurare 18
- 1.6. Frauda şi riscul în sistemele de plată electronică 28
- 1.7. Probleme legate de emiterea şi utilizarea banilor electronici 31
- Capitolul 2 – Cardul în sistemele electronice de plăţi
- 2.1. Definire, funcţii, caracteristici 34
- 2.2. Înregistrări contabile privind contabilitatea operaţiilor cu carduri 36
- 2.3. Tipuri de carduri 39
- 2.4. Sistemul de plăţi de tip POS 41
- Capitolul 3– Comerţul electronic (e-commerce)
- 3.1. Definire, componente ale sistemului de EC 45
- 3.2. Avantajele şi dezavantajele comerţului electronic 52
- 3.3. Impactul comerţului electronic asupra societăţii 56
- 3.4. Tendinţele de dezvoltare a comerţului electronic 58
- 3.5. Implicaţii şi oportunităţi pentru companii 59
- 3.5.1. Pieţe ţintă, concentrare pe afacere 60
- 3.5.2. Produse şi servicii oferite prin canale electronice 60
- 3.5.3. Disponibilitatea oportunităţilor şi lanţurilor de furnizori văzută ca un mijloc de dezvoltare 61
- 3.5.4.Disponibilitatea unor informaţii de ordin tehnic şi experţi în domeniu 61
- 3.5.5. Disponibilitatea costurilor informaţiilor de piaţa şi contraparteneri 61
- 3.5.6. Disponibilitatea finanţării, managementului riscului şi metodelor de plată alternative 62
- 3.6. Comerţul electronic în România 62
- 3.7. Aspecte legislative care reglementează comerţul electronic 66
- 3.8. Reglementări în domeniul comerţului electronic în lume 68
- 3.9. Reglementări în domeniul comerţului electronic în România 70
- Capitolul 4 – Criptografia în Cyberspace
- 4.1. Securitatea informatică – componentă majoră în Cyberspace 78
- 4.2. Algoritmi criptografici cu cheie secretă 81 4.3. Algoritmi criptografici cu chei publice 81
- 4.4. Sisteme cu chei în custodie 85
- 4.5. Sisteme electronice de plăţi 86
- Capitolul 5 – E – banking
- 5.1. Internet banking, home banking, mobile banking 90
- 5.2. Studiu monografic e-banking BCR
- 5.2.1. Multicash e-BCR, e-BCR+ 94
- 5.2.2. Decontarea electronică a datoriei vamale 128
- Concluzii şi propuneri 134
- Bibliografie 136
Extras din proiect
Capitolul 1 – E-money
1. 1. Banii şi moneda – concept, funcţii în accepţiunea clasică
Banul provine din dinar – monedă bătuta a Sloveniei în perioada 1255-1349 şi care a circulat o vreme şi pe teritoriul ţării noastre. Ca termen generic „banul reprezintă un instrument social, o întruchipare transmisibilă şi omnivalentă a puterii de cumpărare care conferă deţinătorului dreptul asupra unei parţi din produsul social al ţării emitente” Formele pe care le-au îmbracat banii pe parcursul existenţei lor sunt variate – începând cu cele ale unor mărfuri obişnuite (blănuri, sare, vite, pietre, podoabe) şi continuând cu crearea unor instrumente speciale în acest scop dintre care cea mai larg cunoscută în lumea civilizată a devenit „monedă”.
Prin comparaţie cu noţiunea de „ban”, noţiunii de „monedă” în accepţiunea sa directă, mai limitativă, i-a revenit doar semnificaţia de piesă din metal (aur, argint, cupru) confecţionată în anumite condiţii, cu scopul de a servi ca mijloc de circulaţie, de plată şi eventual de tezaurizare. În această accepţiune noţiunea de „monedă” dă expreşie unui anumit tip de bani, reprezentând o parte a banilor, iar baterea şi punerea ei în circulaţie presupune o decizie cu caracter administrativ, respectiv o reglementare juridică, fiind un atribut al autorităţilor abilitate ce se exercită în lumea modernă prin băncile de emisiune.
În consonanţă cu semnificaţiile iniţiale ale noţiunii de monedă, ea a constituit forma concretă de reprezentare a banilor pâna în prima parte a sec. XIX-lea când baterea şi circulaţia monedelor din metal preţios a încetat, după ce cu mult timp în urma apăruseră, ca înlocuitori, biletele de banca (bancnotele) convertibile în aur iar operaţiunile de plăţi-încasări începuseră a se efectua şi prin înregistrarea lor în conturi deschise la bănci.
Atât folosirea bancnotelor cât şi efectuarea operaţiunilor prin conturi bancare concretizau alte forme de manifestare a banilor, aflate în continua extindere. În cele din urma, odată cu încetarea obligaţiei de convertire a bancnotelor în metal preţios şi trecerea la baterea monedei divizionare din metal nepreţios, s-au conturat ca principale tipuri de bani, mai ales prin proporţiile deţinute în volumul operaţiunilor băneşti :
- Banii de cont(scripturali) reprezentaţi prin înregistrări ale operaţiunilor băneşti în conturi
- Banii de hârtie reprezentaţi prin bancnote neconvertibile emise de către băncile centrale(de emisiune), la care se adăuga moneda din metal nepreţios.
Indiferent de interpretările date noţiunilor de bani şi monedă, se poate afirma că „banii sunt prima şi cea mai fundamentală inovaţie financiară în orice economie” iar „moneda –drept de creanţă, imediat şi universal, exercitându-se asupra tuturor obiectelor reale, este principalul obiect financiar ”
În sens strict, noţiunea de bani nu se identifica cu cea de monedă, cea dintâi fiind pe de o parte mai cuprinzătoare iar pe de altă parte mult mai veche; banii reprezintă o denumire generică pentru toate felurile de monede şi semne de valoare în timp ce moneda reprezintă doar un anumit tip de bani.
În prezent însă, termenul de monedă se foloseşte în înteres larg cuprinzând şi biletele de bancă şi banii de cont, astfel noţiunile de bani şi monedă pot fi considerate ca fiind similare.
În literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe abordări de definire a monedei.
(i) Moneda este definită cel mai adesea prin funcţiile sale, ce pot fi definite ca fiind:
- Mijloc de schimb – „Funcţia de mijloc de schimb a banilor este evidentă. Noi schimbăm bunuri şi servicii pentru bani şi apoi schimbăm aceşti bani pentru acele mărfuri şi servicii pe care dorim să le obţinem”
Un astfel de sistem de schimb elimină marele dezavantaj al trocului, nevoia pentru aşa-numita coincidenţă dublă a trebuinţelor. Aceasta arată că pentru a realiza trocul trebuie să găşim pe cîneva care doreşte mărfurile şi serviciile pe care noi le oferim şi în acelaşi timp, poate oferi mărfurile şi serviciile pe care noi dorim să le obţinem în schimb.
- Etalon al valorii – „Înseamnă că banii sunt folosiţi ca mijloc de comparaţie a valorilor relative ale diferitelor elemente. Considerăm şi exprimăm valorile bunurilor şi serviciilor în termeni de bani, astfel încât banii sunt etalonul de măsură a valorii. Evident o economie modernă neceşită comparaţii continue ale valorii şi cumpărătorii trebuie să compare ofertele diferiţilor vânzători, dar acest lucru ar fi greu de făcut dacă aceşti vânzători şi-ar disputa preţurile mărfurilor.”
- Rezerva de valoare – „Banii au o valoare fixă pentru datorii şi alte obligaţii. Cei care doresc un activ care sa le permită plată datoriei au evident înteresul de a păstra banii. Cu siguranţă că banii nu reprezintă singurul activ care are această însuşire convenabilă, o acţiune care ajunge la scadenţă când datoria este plătită are de asemenea această calitate, dar cumpărarea sau vânzarea unei acţiuni implică costuri de tranzacţie.”
(ii) Definirea statistică – porneşte de la analiza indicatorilor şi agregatelor monetare (a structurii masei monetare în circulaţie).
Preview document
Conținut arhivă zip
- E-Money si E-Banking.doc