Echilibrarea Valorii Energetice a Produselor Catering. Studiu de Caz la SC Cosei SRL

1. INTRODUCERE

În condiţiile economiei de piaţă, consumatorul devine axul central al tuturor activităţilor economice ce converg spre satisfacerea cât mai deplină a dorinţelor, exigenţelor, preferinţelor, necesităţilor, această satisfacere fiind însăşi esenţa activităţilor economice realizate.

Odată cu dezvoltarea economică, rezolvarea problemei alimentaţiei a impus preocupări noi pentru îmbinarea cerinţelor satisfacerii necesarului fiziologic cu timpul liber şi veniturile disponibile.

Dezvoltarea turismului a creat un climat favorabil apariţiei unei noi ramuri în prepararea şi distribuţia alimentelor cu grad avansat de prelucrare, numită CATERING. Astăzi cateringul este înţeles ca un proces complex prin care se realizează pe cale industrială produse gata de consum, cele mai multe (congelate) necesitând parcurgerea unui lanţ frigorific perfect pus la punct de aprovizionare la producţie de consum.

Nevoia de hrană trebuie să acopere necesarul fiziologic, folosind alimente cât mai variate, gustoase prin metode salubre de preparare, în timp cât mai scurt (deoarece omul modern dispune de mai puţin timp liber afectat preparării alimentelor) în condiţiile diminuării efortului fizic şi cu costuri reduse – este chiar ceea ce face sistemul catering.

Fabricarea produselor tip catering permite o valorificare superioară şi complexă a materiilor prime, aditivarea cu un sortiment diversificat de constituenţi de gust, aromă, aspect, posibilitatea de fortificare cu substanţe biologic active (aminoacizi esenţiali, vitamine, săruri minerale), echilibrarea valorilor nutritive precum şi reciclarea părţilor needibile (neconsumabile).

Tehnologia culinară a zilelor noastre nu se mai bazează doar pe talentul şi îndemânarea lucrătorilor din acest sector ci şi pe un proces modern şi rapid de prelucrare a alimentelor, intensificându-se astfel interdependenţa cu alte sectoare de activitate.

Prin aplicarea sistemului catering se asigură concentrarea producţiei în unităţi mari cu toate avantajele acesteia, grad de mecanizare a operaţiilor de prelucrare primară cu conservanţi net favorabili în reducerea pierderilor precum şi colectarea şi valorificarea părţilor needibile; aplicarea metodelor moderne cu scurtă durată de prelucrare termică care permit menţinerea substanţelor nutritive în alimente prelucrate în proporţii cât mai apropiate de cele iniţiale, conservarea şi convertirea în condiţii adecvate, posibile şi eficiente a combinaţiilor sortimentale, asigurarea igienii prin implementarea unor metode moderne se asigură realizarea unor produse finite salubre, cu valori nutritive echilibrate

Dorinţele, curiozitatea, obiceiurile, tabieturile cresc aportul alimentar independent de nevoi. Calitatea hedonică a alimentelor poate determina selecţia şi preferinţele individuale, poate induce o creştere a consumului ăn ciuda raţiunii care încearcă să stagneze această tendinţă.

Prin procesul educaţional, instinctele şi tradiţia pierd din ponderea exercitată asupra consumului alimentar.

Unul din imperativele evoluţiei actuale a consumului de alimente este aşezarea lui, corelarea cu nevoile specifice dezvoltării şi evoluţiei individului, cu caracterul activităţii depuse, cu starea de sănătate şi condiţiile de mediu în care trăieşte.

Alimentaţia ştiinţifică se poate realiza numai prin cunoaşterea necesarului fiziologic de energie şi substanţe nutritive.

Fiecare organism uman prezintă particularităţi proprii, însă diversele categorii de consumatori pot fi diferenţiate pe grupe în funcţie de vârstă, sex, masă corporală, tipul şi intensitatea activităţii depuse şi condiţiile mediului ambiant în care desfăşoară activitatea.

În concluzie, ne îndreptăm vertiginos către o societate din ce în ce mai grăbită, mai miniaturizată, dar în esenţa ei la fel de gurmandă ca întotdeauna. Aşa au apărut fast-food-urile sau cateringul grăbit care este sistemul cel mai folosit la ora actuală în alimentaţia publică, tocmai datorită scurtării timpului acordat meselor (preparare şi consum).

2. IMPORTANŢA SISTEMULUI CATERING ÎN ALIMENTAŢIA OMULUI MODERN

2.1. TIPURI DE ALIMENTAŢIE

Alimentaţia este, fără îndoială, obiceiul care influenţează cel mai mult sănătatea oamenilor. Nu degeaba obiceiul de a mânca este cel care se repetă cel mai constant de-a lungul vieţii noastre.

Alimentaţia este un proces voluntar şi conştient şi, de aceea, educabil. Acesta depinde de o decizie liberă a individului. De aceea, aderarea la obiceiuri alimentare mai sănătoase reclamă o convingere profundă.

Nutriţia, dimpotrivă, este involuntară şi inconştientă. Ea include toate procesele şi transformările pe care alimentele le suferă în organism până la completa lor asimilare.

Igiena alimentară este deci, absenţa germenilor patogeni care pot provoca boli infecţioase consumatorului şi ea constituie o prioritate pentru experţii în nutriţie şi pentru autorităţile sanitare.

Totuşi cu toate că astăzi se produc toxiinfecţii prin alimente alterate, ştim precis care este cauza acestor infecţii şi cum le putem evita.

În lumina cunoştinţelor actuale despre alimentaţie şi nutriţie, încă nu ne putem da seama dacă un aliment care este lipsit de germeni patogeni sau de toxine este şi indicat pentru consum. Igiena alimentelor este indispensabilă, dar nu suficientă pentru a determina calitatea lor. Astăzi ştiim că, chiar dacă o bucată de carne sau ou sunt lipsite de microorganisme, nu înseamnă că sunt şi indicate pentru cineva care trebuie să-şi controleze nivelui de colesterol.

Există cinci tipuri de alimentaţie:

- carnată. Carnea şi peştele sunt componenţii ei de bază. Acest tip de alimentaţie aduce un exces de proteine şi grăsimi cu efecte negative pentru sănătate, de exemplu excesul de acid uric şi de colesterol, putrefacţie intestinală şi un risc crescut de boli cardiace ischemie (infarct, anghină pectorală) şi de cancer.

- omnivoră. Este alimentaţia pe care o urmează cea mai mare parte a oamenilor care mănâncă de toate, inclusiv o gamă largă de produse de origine animală şi vegetală.

- ovolactovegetariană. Alimentaţia ovolactovegetariană exclude carnea, peştele şi păsările. Include ouăle şi laptele în cantităţi mici şi moderate şi, mai ales vegetale: cereale, fructe, produse de grădinărit (zarzavaturi, leguminoase şi tubercule). Aceasta este recunoscută ca o dietă care satisface perfect din punct de vedere nutritiv, uşor de urmat, potrivită pentru copii şi cu multe avantaje faţă de alimentaţia omnivoră.

Este recomandat ca adulţii să limiteze consumul de ouă la trei pe săptămână şi să folosească produse lactate degresate pentru a evita un aport excesiv de colesterol.

- lactovegetariană. Aceasta include doar laptele şi derivatele sale ca alimente de origine animală. Ea este, de asemenea, satisfăcătoare în ceea ce priveşte aportul nutritiv. Proteinele din lapte completează şi îmbogăţesc proteinele vegetale, astfel că se obţin cu uşurinţă toţi aminoacizii esenţiali. Este recomandat să se folosească produse lactate degresate în special de către adulţi.

- vegetariană strictă. Ea include doar alimente vegetale, fără un produs de origine animală, oferă toţi factorii nutritivi necesari, proteine şi vitamina B12 Aceasta se întâmplă totdeauna când se iau anumite precauţii cu privire la alegerea şi combinarea alimentelor.

Acest tip de alimentaţie prezintă avantaje interesante faţă de dieta omnivoră şi aceasta constă în faptul că dă cele mai bune rezultate în prevenirea şi tratarea bolilor cronice degenerative ca: ateroscleroza (probleme circulatorii, anghină pectorală, infarctul de miocard), afecţiunile reumatice şi cancerul între altele.

Vorbind de alimentaşia vegetariană strictă nu ne referim la unele din dietele carenţiale şi dezechilibrate cum ar fi cea numită macrobiotică (în care se consumă doar cereale) sau crudivoră ( în care se consumă doar alimente crude), ci la o alimentaţie exclusiv vegetală, dar variată şi satisfăcătoare din punct de vedere nutritiv.