Economia comerțului, turismului și serviciilor - caiet de practică Hotel Kolping

1. Prezentarea firmei

1.1. Denumirea, localizarea

Hotelul Kolping *** este situat la poalele Tâmpei, în Centrul Vechi al Braşovului, la o distanţă de 800 m de Biserica Neagră, nu departe de Bastionul Ţesătorilor.

Hotelul îşi întâmpină oaspeţii cu o atmosferă caldă, relaxantă, liniştită şi îi delectează cu o privelişte unică a oraşului.

Complexul hotelier s-a deschis în luna noiembrie 2006, iar acest lucru a fost adus la

cunoştinţă prin intermediul unei scrisori oferite tuturor întreprinderilor şi pliante oferite agenţiilor de turism şi hotelurilor din apropiere. Scrisoarea, cuprindea ataşat şi tarifele de cazare practicate la recepţie, tarifele de contract, precum şi structura spaţiilor de cazare.

1.2. Scurt istoric

KOLPING ROMÂNIA

Cadrul general de dezvoltare şi organizare

Prima Asociaţie a Calfelor Catolice în România, precursoarea actualelor Familii Kolping a fost constituită la 2 februarie 1859 la Bucureşti. În anul 1922 se numără deja 8 asemenea sociaţii cu 250 de membri.

La a II-a ediţie a Zilelor Calfelor, în iunie 1927 la Viena, având ca temă „Familia, democraţia şi pacea între popoare” participă pentru prima oară un reprezentant din România, membru Kolping.

În 1940 numărul grupelor Kolping ajunge la 50, răspândite în special în Transilvania şi Bucovina. Sediul Mişcării Kolping în România la acea vreme se afla la Oradea.

În decursul istoric al României, aceste asociaţii au jucat un rol important în domeniul educaţiei adulţilor, ele pot fi considerate într-o oarecare măsură precursorii şcolilor populare. În perioada regimului comunist activitatea lor a fost interzisă.

În urma evenimentelor din decembrie 1989, poporul român îşi redobândeşte dreptul la asociere. Astfel a fost creată şi premisa continuării activităţii Kolping pe teritoriul României. Încă din 1991 se înfiinţează Familii Kolping, care contribuie activ la revigurarea structurilor sociale şi economice.

Iniţiatorul activităţii Kolping în România postdecembristă este preotul Alfred Weiss, Praeses al Organizaţiei Diecezane Kolping Viena/Austria.

În cadrul societăţii româneşti, Organizaţia Kolping România se autodefineşte ca o comunitate de acţiune şi formare.

La începutul anului 2005, ea cuprinde peste 4.000 de membri, 88 asociaţii locale, numite Familii Kolping şi 4 structuri regionale/diecezane: Organizaţia Regională Kolping Banat, cu sediul în Timişoara, Organizaţia Regională Kolping Moldova, reprezentată la Bacău, Organizaţia Diecezană Kolping Alba, cu secretariatul diecezan la Cristuru – Secuiesc, precum şi Organizaţia Diecezană Kolping Alba-Făgăraş, cu biroul la Blaj. În Organizaţia centrală mai sunt cuprinse Familii Kolping din Dieceza de Oradea şi Satu-Mare, care îşi au sediul la Tăşnad.

Sediul Organizaţiei Centrale Kolping România se află la Braşov.

La nivel central şi regional/diecezan activează 11 angajaţi şi circa 50 de membri cu funcţii onorifice sau cu statut de colaboratori ori voluntari.

Domeniile de activitate ale Organizaţiei Kolping sunt:

Muncă şi profesie:

- Crearea, respectiv facilitarea, de locuri de muncă;

- Formare şi calificare profesională;

- Promovarea iniţiativelor şi a capacităţilor proprii.

Accente social-politice:

- Formare civică şi politică: Organizaţia Kolping, o şcoală a democraţiei;

- Munca cu copii şi tineri - în vederea unor noi perspective pentru viaţa în societate;

- Integrarea României în Uniunea Europeană;

- Iniţiative de solidaritate – ajutor pentru dezvoltare şi autosusţinere;

- Contacte şi colaborare cu alte organizaţii în diferite domenii;

- Angajamentul de onoare şi voluntariat;

- Familie: pregătire pentru căsnicie şi suport pentru viaţa de familie.

Depăşirea barierelor între grupuri confesionale şi etnice:

- Membri romano-catolici, greco-catolici, ortodocşi;

- Grupuri etnice: români, maghiari, germani, cehi.

În eforturile cu care caută să croiască un drum înspre mai bine în România, Organizaţia Kolping colaborează cu diferite instituţii şi organizaţii, cu acelaşi scop, ca de exemplu: Caritas România, Diakonisches Werk, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Integrării Europene, Mitropolia Ortodoxă a Moldovei şi Bucovinei, Mitropolia Banatului, Patriarhia Ortodoxă Română, Ministerul Muncii şi altele.