Economia de Piata Contemporana – Tipuri si Forme Concrete de Manifestare in Uniunea Europeana

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Economia de Piata Contemporana – Tipuri si Forme Concrete de Manifestare in Uniunea Europeana.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 49 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Introducere 3
Cap. 1 Tipuri concrete ale economiei de piaţă 4
Cap. 2 Analiza macroeconomică a Marii Britanii 9
2.1. Evoluţia Produsului Intern Brut în Marea Britanie 10
2.2. Evoluţia inflaţiei în Marea Britanie 12
2.3. Evoluţia şomajului în Marea Britanie 16
2.4. Sistemul educaţional din Marea Britanie 19
2.5. Societatea informaţională în Marea Britanie 24
Cap. 3 Analiza macroeconomică a Franţei 26
3.1. Evoluţia Produsului Intern Brut în Franţa 27
3.2. Evoluţia inflaţiei în Franţa 31
3.3. Evoluţia şomajului în Franţa 36
3.4. Sistemul educaţional din Franţa 40
3.5. Societatea informaţională în Franţa 42
Cap. 4 Concluzii 45
Bibliografie 48

Extras din document

Introducere

Prezenta lucrare prezintă tipurile de economie de piaţă existente la nivelul economiei mondiale, cu accentul pus pe acele tipuri care se manifestă cu precădere în ţările membre ale Uniunii Europene şi cu analiza macroeconomică a două state - Marea Britanie şi Franţa - ce aparţin unor tipuri diferite de economie de piaţă.

Prin urmare, lucrarea de faţă se structurează în patru capitole a căror componenţă este următoarea:

Capitolul 1 - Tipuri concrete ale economiei de piaţă – cuprinde o scurtă introducere în ceea ce înseamnă economia de piaţă, cu principiile şi trăsăturile acesteia şi continuă cu prezentarea tipurilor de economie de piaţă, în special a celor care se manifestă la nivelul Uniunii Europene.

Capitolul 2 - Analiza macroeconomică a Marii Britanii – cuprinde analiza economiei Marii Britanii prin prisma unor principali indicatori macroeconomici (Produsul Intern Brut, rata inflaţiei, rata şomajului), evoluţia lor în timp, precum şi particularităţile sistemului educaţional, investiţiile făcute în domeniul educaţiei şi rolul societăţii informaţionale în economia britanică.

Capitolul 3 – Analiza macroeconomică a Franţei - cuprinde analiza la nivel macroeconomic a economiei franceze prin intermediul aceloraşi indicatori (Produsul Intern Brut, rata inflaţiei, rata şomajului), evoluţia acestora în ultimii ani, precum şi particularităţile sistemului educaţional francez, investiţiile făcute în domeniul educaţiei şi importanţa societăţii informaţionale pentru economia Franţei.

Capitolul 4 – Concluzii – prezintă situaţia de ansamblu a evoluţiei indicatorilor macroeconomici în cele două ţări, cu comparaţiile de rigoare, având în vedere şi evoluţia acestor indicatori în România.

Cap. 1 Tipuri concrete ale economiei de piaţă

Economia de piaţă este o formă modernă de organizare a activităţii economice, în cadrul căreia oamenii acţionează în mod liber, autonom şi eficient, în concordanţă cu regulile dinamice ale pieţei. Acest lucru face posibilă valorificarea eficientă a resurselor existente pentru satisfacerea nevoilor nelimitate ale oamenilor.

Instituţional-formal, economia de piaţă se bazează pe instituţii juridice (dreptul de proprietate individuală) şi economice (firma privată, piaţa ca relaţie între cerere şi ofertă, statul ca agent economic autonom).

Din punct de vedere tehnico-instituţional, economia de piaţă se întemeiază pe promovarea concurenţială a unor tehnici şi tehnologii moderne ce asigură pe această bază creşterea profitului.

Economia de piaţă este caracterizată printr-un mecanism adecvat de funcţionare, ale cărui componente sunt: piaţa, cererea, oferta, concurenţa, costul, preţul, profitul, mediul ambiant.

Condiţiile de bază care permit apariţia, menţinerea şi dezvoltarea economiei de piaţă sunt:

-Specializarea : se referă la separarea agenţilor economici pe activităţi, produse, etc;

-Schimbul : este corolarul logic şi practic al specializării, presupunând schimbul de activităţi între agenţii economici, într-un anumit raport de schimb astfel încât nevoile economice să poată fi satisfăcute în cât mai bune condiţii pentru toţi;

-Moneda : este mijlocul (instrumentul) cel mai bun de intermediere a schimbului economic, datorită faptului că are cea mai mare lichiditate;

-Proprietatea privată : constă în exercitarea liberă a ansamblului atributelor proprietăţii (posesie, dispoziţie, folosinţă, uzufruct).

Cele patru condiţii trebuie îndeplinite simultan. În raport cu gradul în care fiecare condiţie este îndeplinită, se relevă şi nivelul de performanţă al sistemului economic respectiv. Condiţiile evolutive ale economiei de piaţă se sintetizează astfel:

• Adâncirea specializării (apropierea maximă de punctul avantajului comparativ la scara economiei naţionale, precum şi în raport cu economia mondială);

• Sporirea lichidităţii monedei;

• Optimizarea dinamică a raportului proprietate privată-proprietate publică.

PRINCIPII ŞI TRĂSĂTURI ALE ECONOMIEI DE PIAŢĂ

Principiile care asigură funcţionarea eficientă a mecanismelor economiei de piaţă sunt:

-Prelevarea, garantarea si dezvoltarea proprietăţii private;

-Formarea liberă (liberalizarea) a tuturor categoriilor de preţuri;

-Menţinerea unui prag funcţional al proceselor de agregare structurală a proprietăţii private din economie;

-Intervenţia statului exclusiv prin instrumentele economiei de ajustare;

-Politicile economice trebuie să fie exclusiv indicative, informaţionale;

-Transparenţa şi penetrabilitatea pieţelor (libera circulaţie a bunurilor, informaţiilor şi factorilor de producţie).

Trăsăturile definitorii ale economiei de piaţă performante sunt:

-Caracter predominant industrial al structurii;

-Criteriul avantajului comparativ de specializare nu mai operează din perspectiva înzestrării proprii cu factori de producţie, ci mai ales din perspectiva posibilităţii economice de acces la factorii de producţie;

-Dinamica ridicată a inovaţiei tehnologice;

-Principalul element de decizie economică devine astfel costul salarial;

-Predominanţa firmelor mici şi mijlocii;

-Prelevanţa ofertei asupra cererii (creşterea frecvenţei crizelor economice de supraproducţie);

-Dinamica concretă a şomajului şi inflaţiei;

-Informaţia devine element de decizie si calcul economic.

TIPURI CONCRETE DE ECONOMIE DE PIAŢĂ

Realităţile contemporane demonstrează existenţa unor diferenţe între economiile de piaţă, generate nu atât de localizările geografice şi de o serie de factori extraeconomici, cât de rolul pieţei şi al statului în asigurarea funcţionării echilibrate şi eficiente a economiilor naţionale în funcţie de condiţiile, restricţiile şi proprietăţile specifice. Analiza numeroaselor experienţe naţionale relevă mai multe tipuri concrete de economii de piaţă:

1. Tipul anglo-saxon

2. Tipul vest-european

3. Economia socială de piaţă

4. Tipul nordic

5. Economia paternalistă (japoneză)

6. Economia de piaţă orientată spre exterior

În cadrul ţărilor membre ale Uniunii Europene se întâlnesc cu precădere primele patru tipuri de economie de piaţă, ultimele două fiind întâlnite în mare parte în Japonia (tipul paternalist de economie de piaţă) şi în statele mai mici, de obicei multe foste colonii (în cazul economiei de piaţă orientate spre exterior).

1. TIPUL ANGLO-SAXON DE ECONOMIE DE PIAŢĂ

Tipul anglo-saxon cuprinde economiile de piaţă cele mai liberale, cele mai puţin înclinate spre dirijism şi mai reticente la intervenţia statului in economie. Acesta este tipul cel mai fidel ideii superiorităţii iniţiativei private şi liberei iniţiative ca atare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Economia de Piata Contemporana - Tipuri si Forme Concrete de Manifestare in Uniunea Europeana.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANŢE-BĂNCI